Civil appeal filtered without party consent: annulment of final decision and remand for proper admissibility hearing

Şedinţa publică din data de 20 februarie 2018

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Prin decizia nr. 576 din 29 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 22 martie 2016 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.

2. Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestaţie în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia şi anularea hotărârii atacate.

În motivarea contestaţiei în anulare, s-a susţinut de către contestatorul A. că, în etapa procesuală a recursului, la data soluţionării acestuia, respectiv 29 martie 2017, nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termen când a avut loc judecata.

Contestatorul A. a mai susţinut că, recursul său nu putea fi soluţionat pe fond de către completul de filtru, la termenul acordat pentru admisibilitatea în principiu, fără citarea părţilor, în contextul în care nu şi-a exprimat acordul, în raport cu dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., în acest sens pronunţându-se şi Curtea Cosntituţională, prin decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015.

În final, contestatorul A. a mai arătat că, soluţionarea pe fond a recursului în procedura de filtrare a recursurilor, în lipsa exprimării acordului său, s-a făcut cu încălcarea dreptului la apărare.

3. Analizând contestaţia în anulare prin prisma temeiului de drept şi a motivelor invocate, Înalta Curte urmează să o admită pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nu a fost prezent la termen când a avut loc judecata.

Neregularitatea procedurii de citare, din perspectiva art. 503 (1) C. proc. civ., trebuie să-l privească pe contestator, iar cumulativ trebuie îndeplinită şi condiţia negativă ca acesta să nu fi fost prezent la termenul când s-a judecat pricina.

În cauză, se constată că soluţionarea recursului declarat de A. împotriva încheierii din 22 martie 2016 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la citare, fiind incident motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, din lucrările de la dosar reiese că, după ce examinarea recursului a trecut de etapa prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., recursul fiind considerat admisibil potrivit raportului întocmit la data de 7 noiembrie 2016, completul de filtru a trecut la etapa următoare, stabilind termen pentru admsibilitatea în principiu, la data de 29 martie 2017, când s-a procedat la examinarea pe fond a recursului, însă cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de art. 490 (2) coroborate cu art. 493 alin. (6) din acelaşi Cod.

Condiţia prevăzută de art. 490 (2) teza finală C. proc. civ. se referă la exprimarea acordului atât de către recurent cât şi de intimat, prin actele de procedură depuse la dosar, ca atunci când recursul este admisibil în principiu, acesta să fie soluţionat de către completul de filtru prevăzut de art. 493 din C. proc. civ.

În lipsa acestui acord, chiar în situaţia în care celelalte condiţii prevăzute de alin. (6) al art. 493 din C. proc. civ. sunt îndeplinite, recursul nu poate fi soluţionat pe fond de completul de filtru, fără citarea părţilor, context în care instanţa urmează să fixeze un termen de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor, în condiţiile alin. (7) al art. 493 din C. proc. civ.

În acest sens, s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) C. proc. civ., la paragraful 27 arătându-se că "dispoziţiile art. 493 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 490 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. dau expresie principiului disponibilităţii în procesul civil.".

Or, în cauză, deşi nu a existat exprimat un acord în acest sens, în raport cu art. 490 alin. (2) C. proc. civ., s-a procedat la examinarea pe fond a recursului la termenul stabilit pentru admisibilitatea în principiu reglementat de art. 493 alin. (6) din acelaşi cod, recurentului A. fiindu-i încălcat astfel accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

Prin urmare, în vederea respectării principiilor contradictorialităţii şi a disponibilităţii, decizia nr. 576 din 29 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă va fi anulată, urmând a se stabili termen la data de 24 aprilie 2018 pentru admisibilitatea în principiu a recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 22 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 576 din 29 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pe care o anulează şi, în consecinţă:

Stabileşte termen la data de 24 aprilie 2018 pentru admisibilitatea în principiu a recursului declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 22 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2018.