Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4051/2018 AI generated

Jurisdictional conflict over fiscal execution challenge: exclusive territorial competence of the debtor’s domicile court under Art. 651 CPC

Case Number Decizia nr. 4051/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Roman Court, rejecting the Targoviste Court's claim. The dispute involved a challenge to a forced execution act (summons and enforceable title) issued by a local tax authority for unpaid local taxes on a real property located in Targoviste, where the debtor argued they had not resided at that address for decades and lived instead in Neam County. Relying on Article 651(1) of the Civil Procedure Code, which establishes that the competent enforcement court is the one with jurisdiction over the debtor's domicile at the time the enforcement authority is seized, the Court determined that jurisdiction was exclusive and of public order, noting that the Fiscal Procedure Code contained no derogatory provisions for territorial competence in this context; consequently, the competent court was identified as the one covering the debtor's actual residence in Neam County, not the location of the property or the tax authority.

Legislator headnote

AI generated

art. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 107 din C. proc. civ, art. 260 alin. (4) din Legea nr. 207/2015, art. 714 C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over fiscal execution challenge: exclusive territorial competence of the debtor’s domicile court under Art. 651 CPC: Instanţa a mai reţinut că, în privinţa competenţei, codul de procedură fiscală nu deţine dispoziţii derogatorii de la dreptul comun, astfel că, în prezenta cauză, vor fi aplicate dispoziţiile C. proc. civ., respectiv art. 714 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
civil jurisdictional conflict tax domicile exclusive jurisdiction location of property local tax enforcement

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman la data de 11.09.2017, sub nr. x/2017, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, a contestat somaţia nr. 17078/28.08.2017.

În motivarea cererii, partea contestatoare a arătat că nu mai locuieşte la acea adresă din luna iulie 1994 şi că imobilul a fost predat numitului B., în baza unui contract. Această persoană avea obligaţia să încheie, pe numele lui, contracte la utilităţi, însă nu a încheiat contract decât la C..

La cerere au fost anexate: copia actului de identitate al contestatorului, somaţia şi titlul executoriu nr. x/28.08.2017.

La data de 26.10.2017, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

Prin sentinţa civilă nr. 2703/2017, pronunţată la data de 2 noiembrie2017, instanţa a declinat în favoarea Judecătoriei Târgovişte, judeţ Dâmboviţa competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorul A. din judeţ Neamţ împotriva formelor de executare emise de municipiul Târgovişte -Serviciul de Impozite şi Taxe Locale.

În fundamentarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că, prin contestaţia la executare, s-a solicitat anularea formelor de executare emise de Municipiul Târgovişte -Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, motivat de faptul că partea contestatoare nu mai locuieşte la adresa respectivă de 23 de ani şi nu se cuvine a achita taxele şi impozitele aferente.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte sub numărul x/2017, la data de 01.02.2018.

Prin sentinţa civilă nr. 1623 din 17 mai 2018 instanţa a admis excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Târgovişte, excepţie invocată din oficiu.

A declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile având ca obiect contestaţie la executare, formulată de contestatorul A., cu domiciliul în judeţ Neamţ, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE - SERVICIUL DE IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE, cu sediul în Târgovişte, str. x, jud. Dâmboviţa, în favoarea Judecătoriei Roman, judeţul Neamţ.

A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Târgovişte şi Judecătoria Roman, judeţul Neamţ; a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă astfel ivit.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut, în esenţă, că, prin somaţia 17078/28.08.2017, emisă în baza titlului executoriu cu acelaşi număr şi emis în aceeaşi dată, creditoarea Serviciul de Taxe şi Impozite Locale Târgovişte a pus în vedere debitorului A. ca, în termen de 15 zile, să achite creanţele fiscale în cuantum de 2817 RON, datorate pentru imobilul situat în Târgovişte, str. x, jud. Dâmboviţa, în caz de neconformare, urmând a se trece la executarea silită.

Instanţa a mai reţinut că, în privinţa competenţei, codul de procedură fiscală nu deţine dispoziţii derogatorii de la dreptul comun, astfel că, în prezenta cauză, vor fi aplicate dispoziţiile C. proc. civ., respectiv art. 714 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

S-a constatat că, la data emiterii somaţiei de excutare silită, domiciliul debitorului era în com. Ion Creangă, sat Avereşti, jud. Neamţ, conform copiei de pe cartea de identitate de la fila x şi că, mai mult, debitorul personal susţine prin contestatţia formulată că nu locuieşte Târgovişte, ci la adresa din judeţul Neamţ.

În aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a reţinut că, în speţă, competenţa teritorială este absolută şi, ţinând cont de faptul că nici nu este incident vreun caz de competenţă alternativă, în temeiul dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Târgovişte şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Roman.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Roman competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se reţine că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva formelor de executare emise de Municipiul Târgovişte -Serviciul de Impozite şi Taxe Locale şi că instanţa competentă în soluţionarea cauzei se determină în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială, iar, în principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Regula generală în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 din C. proc. civ., aceasta aplicându-se ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.

Conform art. 260 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă, iar conform disp. art. 714 C. proc. civ., ce completează dispoziţiile procedurale cu privire la judecarea contestaţiei la executare în materie fiscală, contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Potrivit art. 230 alin. (1) Codul de procedură fiscală executarea silită, începe prin comunicarea somaţiei.

Dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Fiind vorba de o pricină referitoare la o contestaţie la executare, normele de competenţă teritoriale sunt norme juridice de ordine publică, de la care nu se poate deroga.

În speţă, domiciliul contestatorului este în com. Ion Creangă, sat Avereşti, jud. Neamţ, astfel cum rezultă din cuprinsul acţiunii dar şi din cartea de identitate a acestuia aflată la dosar, carte de identitate eliberată la data de 27.09.2011.

Prin urmare, domiciliul contestatorului (inclusiv la data sesizării organului de executare) se află în circumscripţia Judecătoriei Roman, instanţă competentă să judece prezenta contestaţie la executare.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2018.