Appeal declared perempted; legal assistance contract annulment for illicit cause becomes final

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI a civilă la data de 07.12.2012 sub nr. x/2012, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii SCA C., D. şi S.C. E. S.R.L. prin lichidator judiciar F. SPRL, solicitând să se constate nulitatea absoluta a contractului de asistenţă juridică nr. x/04.07.2012 încheiat între SCA C. şi D. şi S.C. E. S.R.L., pentru cauză imorală şi ilicită.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 14, art. 1235, art. 1236, art. 1238 alin. (2), art. 1169 C. civ., art. 121 alin. (1), art. 124, art. 127 alin. (3), art. 145, art. 147 din Statutul profesiei de avocat.

La data de 19.03.2013, prin Serviciul Registratură, pârâta SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI C. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

Prin încheierea de şedinţă pronunţată la termenul de judecată din data de 13.02.2014, prima instanţă a respins ca neîntemeiate cererea de suspendare a judecării cauzei şi excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes.

Prin sentinţa civilă nr. 3628/17.07.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI a civilă în dosarul nr. x/2012 s-a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii SCA C., D. şi E. S.R.L. prin lichidator judiciar F. SPRL, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de asistenţă juridică nr. x/04.072012 încheiat între SCA C., respectiv D. şi E. S.R.L. şi au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 13156,64 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI C., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate în sensul:

- în principal, admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi respingerii cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă

- în subsidiar, admiterii excepţiei lipsei de interes a reclamantului şi respingerii cererii ca fiind lipsită de interes

- în terţiar, respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată

- cu obligarea intimatului - reclamant la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin decizia civilă nr. 1156 din 8 iulie 2015, Curtea de Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins apelul formulat de apelanta-pârâtă SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI C., ca nefondat; a respins cererea apelantei-pârâte SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI C. privind obligarea intimatului-reclamant A. la plata cheltuielilor de judecată aferente apelului ca neîntemeiată; totodată, a obligat pe apelanta-pârâtă SOCIETATEA CIVILĂ DE AVOCAŢI C. să plătească intimatului-reclamant A. suma de 1.500 RON reprezentând cheltuieli de judecată aferente apelului (onorariu de avocat).

În fundamentarea acestei hotărâri, instanţa de apel a reţinut următoarele:

Nu este întemeiat motivul de apel referitor la greşita respingere de către prima instanţă a excepţiilor lipsei de interes şi a lipsei calităţii procesuale active a intimatului - reclamant A..

Astfel, nu poate fi reţinută susţinerea apelantei - pârâte potrivit căreia nu ar fi motivată încheierea de şedinţă din data de 13.02.2014 prin care s-au respins ca neîntemeiate cele două excepţii şi i-ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în se constată că prima instanţă a prezentat motivele care au determinat-o să respingă cele două excepţii.

Totodată, s-a reţinut că este corectă soluţia primei instanţe de respingere ca neîntemeiată a excepţiei lipsei de interes, având în vedere că interesul trebuie să existe la momentul la care este exercitată acţiunea civilă (forma procedurală concretă), or, aşa cum reiese din înscrisurile dosarului, până la data de 10.12.2014, intimatul - reclamant A. a deţinut un drept de creanţă împotriva intimatei - pârâte S.C. E. S.R.L..

Raportat la momentul formulării cererii de chemare în judecată (06.12.2012), instanţa de apel a apreciat că intimatul - reclamant A. a justificat un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual.

În doilea rând, chiar dacă s-ar aprecia că interesul trebuie să existe pe tot parcursul litigiului, instanţa de apel a constatat că şi la momentul pronunţării prezentei decizii intimatul - reclamant A. justifică un interes determinat, legitim, personal, născut şi actual, iar susţinerile şi înscrisurile depuse de apelanta - pârâtă după rămânerea în pronunţare a cauzei referitoare la cesiunea creanţei deţinută de intimatul - reclamant împotriva intimatei - pârâte S.C. E. S.R.L. nu pot conduce la altă concluzie.

În treilea rând, faptul că un contract de asistenţă juridică are caracter intuitu personae şi este confidenţial nu are nicio relevanţă din perspectiva analizării îndeplinirii condiţiei existenţei interesului.

În al patrulea rând, contrar opiniei apelantei - pârâte, nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă că nulitatea absolută pentru cauză ilicită/imorală trebuie solicită doar în cadrul procedurii insolvenţei sau în procedura contestaţiei la executare.

Pentru aceste motive, instanţa de apel a apreciat că în mod corect prima instanţă a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes.

Instanţa de prim control judiciar a reţinut că, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1247 alin. (2) noul C. proc. civ., este corectă soluţia primei instanţe de respingere ca neîntemeiată a excepţiei lipsei calităţii procesuale active.

S-a mai reţinut că nu sunt întemeiate motivele de apel referitoare la fondul cauzei, fiind corectă soluţia primei instanţe de admitere a cererii de chemare în judecată.

Întrucât contractul de asistenţă juridică nr. x/04.07.2012 a fost încheiat după intrarea în vigoare a Noului C. civ. (01.10.2011), îi sunt aplicabile dispoziţiile acestui act normativ, conform art. 6 alin. (5) din Noul C. civ.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 1179 alin. (1) pct. 2 din Noul C. civ. şi art. 1238 alin. (2) din Noul C. civ. rezultă că nulitatea absolută a unui contract intervine dacă acesta are o cauză ilicită sau imorală, care este comună părţilor contractante sau cel puţin cocontractantul a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască.

Contrar opiniei apelantei - pârâte, instanţa de apel a apreciat că prin dovezile administrate în faţa primei instanţe şi în apel s-a probat cauza ilicită şi imorală comună a contractului de asistenţă juridică nr. x/04.07.2012.

În sinteză, instanţa de apel a apreciat că este corectă soluţia primei instanţe cu privire la fondul litigiului, contractul de asistenţă juridică nr. x/04.07.2012 având o cauză ilicită şi imorală comună întrucât scopul comun urmărit de părţi nu a fost cel prevăzut de lege pentru acest tip de contracte, respectiv prestarea unor servicii avocaţiale şi încasarea unui onorariu aferent acestor servicii, ci părţile au dorit prin perfectarea acestui contract să creeze/mărească fraudulos starea de insolvabilitate a intimatelor-pârâte D. şi S.C. E. S.R.L. cu consecinţa executării silite a unicului bun (imobil) aflat în patrimoniul intimatei - pârâte S.C. E. S.R.L., fraudându-se astfel drepturile creditorilor.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SCA C., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de 304 pct. 7 si 9 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a susţinut, în sinteză, că actele si lucrările dosarului demonstrează fără putinţă de tăgadă prestarea efectivă a unor servicii avocaţiale care au rămas neremunerate in nici un mod.

Privitor la disp. art. 304 pct. 7 vechiul C. proc. civ. dar si la încălcarea dreptului la un proces echitabil, considerentele deciziei recurate nu cuprind motivări efective privind înlăturarea înscrisurilor depuse in apărare de parata C., s-a arătat.

Recurenta a susţinut că motivarea instanţei de apel se bazează exclusiv pe prezumţii, iar asa cum am susţinut in mod constant, prestarea cu buna credinţa a unor servicii avocaţiale către un client fara onestitate a pus-o pe recurenta parata sub o prezumţie de incorectitudine, gresita, neexistand niciodată nici o încercare de fraudare a intereselor reclamantului sau vreo înţelegere prestabilita intre avocat si client cu scop ilicit.

S-a mai arătat că, în speţa, instanţa de apel nu justifica in nici un mod inlăturarea înscrisurilor depuse in apărare de recurenta parata, dar mai cu seama lipsa acestei motivări denota faptul că instanţa de prim control judiciar nu a analizat imcrisurile depuse de recurenta la dosarul cauzei.

În argumentarea art. 304 pct. 9 C. proc. civ. s-a susţinut, în esenţă, că decizia recurată cuprinde propria convingere a magistraţilor, aceste convingeri neregăsindu-se justificate faţă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

De asemenea, s-a susţinut că decizia recurata a respins in mod incorect excepţiile lipsei calităţii procesuale active si a lipsei de interes ale reclamantului, iar motivarea dată sub acest aspect reprezintă, in realitate, o nemotivare reala si efectiva, care echivalează cu necercetarea fondului si încalcă dreptul la un proces echitabil.

Hotararea recurata incalca si dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. in sensul in care instanţa a preluat intru totul susţinerile reclamantului fara insa a prezenta motivele de fapt si de drept pentru care a inlaturat apărările pârâtei, in special inscrisurile depuse in apărare.

În plus, a mai arătat recurenta, deşi in fata primei instanţe de fond la data de 05.06.2014, reclamantul a declarat prin avocat ca înţelege sa nu se mai folosească de înscrisurile invocate dar nedepuse pana la acel termen, este încălcat principiul disponibilităţii, hotărârea recurata sprijinindu-se si pe înscrisuri la care reclamantul a renunţat.

Recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului, cu consecinţa respingerii cererii introductive de instanţa in principal prin admiterea excepţiilor invocate in apărare si, in subsidiar ca nefondata.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 299 si 304 pct. 7 si 9 vechiul C. proc. civ., art. 948 si urm. C. civ., Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat, art. 129 alin. (5) vechiul C. proc. civ. si orice alta dispoziţie legala aplicabila in speţa.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin încheierea din 9 iunie 2016, în considerarea dispoziţiilor art. 243 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că recurenta-pârâtă nu a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa de a indica moştenitorii defunctei intimate-pârâte, a procedat la suspendarea judecării cauzei.

Prin încheierea din 16 februarie 2017 a fost respinsă cererea formulată de recurenta-pârâtă SCA C., înregistrată la data de 9 decembrie 2016, privind redeschiderea judecăţii, motivat de faptul că recurenta-pârâtă nu a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa de a indica moştenitorii defunctei intimate-pârâte.

La 25 iunie 2018, intimatul-reclamant A. a formulat cerere de constatare a perimării recursului, stabilindu-se termen la data de 4 octombrie 2018, conform dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.

La termenul din 4 octombrie 2018, Înalta Curte a luat în examinare excepţia perimării cererii de recurs şi a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, apel, recurs, revizuire şi orice cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.

Perimarea este o sancţiune procedurală de aplicaţie generală, care operează atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găseşte, dar şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în termenul prevăzut de lege.

Perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situaţie datorată lipsei de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.

Potrivit art. 249 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes, iar dispoziţiile art. 250 C. proc. civ., prevăd în mod expres şi limitativ cazurile în care cursul perimării este suspendat.

În speţă, se constată că judecata pricinii a fost suspendată la data de 9 iunie 2016, în temeiul dispoziţiilor art. 243 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere că recurenta-pârâtă nu a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa de a indica moştenitorii defunctei intimate-pârâte şi că, prin încheierea din 16 februarie 2017 a fost respinsă cererea formulată de recurenta-pârâtă SCA C. de redeschidere a judecăţii, motivat de faptul că recurenta-pârâtă nu a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa prin încheierea din 9 iunie 2016.

Înalta Curte constată că, în speţă, condiţiile perimării, aşa cum se desprind din dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. sunt îndeplinite.

În prezenta cauză, termenul de perimare a început să curgă de la data pronunţării încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol formulate de recurenta-pârâtă şi prin care s-a menţinut măsura suspendării cauzei, respectiv de la 16 februarie 2017, de la această dată pricina rămânând în nelucrare mai mult de un an.

Prin urmare, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de un an, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau întrerupere în condiţiile art. 249 - 251 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) raportat la art. 248 alin. (1) şi art. 252 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de pârâta SCA C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de pârâta SCA C. împotriva deciziei civile nr. 1156 din 8 iulie 2015, pronunţate de Curtea de Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2018.