Jurisdictional declination of cassation appeal against tribunal appellate decision for unauthorized construction demolition.

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2018

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 12 iulie 2011 sub nr. x/2011, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâta C., să fie obligată aceasta să demoleze construcţia P+1, edificată pe terenul situat în Sat Ciorogârla, Comuna Ciorogârla, soş. x, jud. Ilfov, fără autorizaţie de construire şi cu încălcarea proprietăţii reclamanţilor şi readucerea în starea iniţială a proprietăţii reclamanţilor, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 7101 din 29 octombrie 2013, pronunţată de Judecătoria Cornetu, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi a fost respinsă acţiunea ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Prin decizia civilă nr. 2160A din 23 iunie 2015, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă a admis apelul declarat de reclamanţii A. şi B., a anulat sentinţa civilă nr. 7101 din 29 octombrie 2013, pronunţată de Judecătoria Cornetu şi, evocând fondul, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, ca neîntemeiată şi a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 197 din 26 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie a admis recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 2160A din 23 iunie 2015, a casat decizia recurată în parte şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă, menţinând soluţia de admitere a apelului şi anulare a sentinţei.

Prin sentinţa civilă nr. 2791/2016 din 04 iulie 2016, Judecătoria Cornetu a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C., a obligat reclamanţii la plata către pârâtă a sumei de 2.300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, a fost respins apelul declarat de către apelanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 2791/2016 din 04 iulie 2016, pronunţate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimata C., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii B. şi A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, secţia Civilă la 07 iunie 2018.

Dosarul de recurs a fost înaintat către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat la 26 iunie 2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 158 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile anume prevăzute de lege".

În temeiul acestui text de lege, Înalta Curte este instanţa competentă să soluţioneze recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ. de la 1865, Curţile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.

Prevederile legale anterior menţionate consacră exclusivitatea de competenţă a curţilor de apel în soluţionarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel şi în primă instanţă.

Totodată, conform art. 299 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, "Recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel".

Acest text de lege dă expresie principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, conform căruia învestirea instanţelor de control judiciar se face din treaptă în treaptă.

Pornind de la aceste consideraţii principiale, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunţată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Ilfov este Curtea de Apel Bucureşti, rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 158 alin. (3), raportat la art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei sale materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2018.