Privatization contract damages appeal quashed for lack of defendant capacity after strike-off from commercial register.

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a Civilă la data de 13.05.2016 sub nr. x/2016, disjuns din dosarul nr. x/2012, reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI (fost Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) a chemat în judecată pârâtele S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.A., solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 55.971.910 RON şi 964.833,74 Euro, reprezentând daune interese calculate conform art. 19.3, urmare a rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.09.2007.

Prin sentinţa civilă nr. 4228/2016 din 07 iulie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2016, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI (fost Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - O.P.S.P.I.), în contradictoriu cu pârâtele A. S.R.L. şi B. S.A. şi s-a dispus obligarea pârâtelor, în solidar, să plătească reclamantului suma de 5.597.191 RON şi suma de 1.021.33374 Euro în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plăţii.

Prin decizia civilă nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respins apelul declarat de apelantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI împotriva sentinţei civile nr. 4228/2016 din 07 iulie 2016, în contradictoriu cu intimatele A. S.R.L. şi B. S.A., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI (fost Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - O.P.S.P.I.), motivat, în esenţă, pe următoarele considerente:

În speţă sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 din vechiul C. proc. civ.

Hotărârea recurată este dată cu aplicarea greşită a legii şi a contractului, care reprezintă legea părţilor.

Instanţa de apel, cât şi cea de fond au respins în mod greşit în majoritate sumele solicitate, reţinând că acestea nu au fost dovedite de vânzător, deşi conform contractului de privatizare, obligaţia de a prezenta documente doveditoare a îndeplinirii obligaţiilor contractuale revenea cumpărătorului.

Intimatele-pârate nu s-au apărat în nicio fază procesuală, neformulând niciun un act de procedură, aceeaşi atitudine având-o şi în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi cu toate acestea, instanţa de apel a respins apelul D.P.A.P.S. ca nefondat.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalităţi (în valoare de 20% din preţ) calculate conform art. 9.6, coroborat cu art. 19.1 din contract:

Instanţa de apel a considerat nefondată cererea, deoarece D.P.A.P.S. nu a depus relaţii furnizate de registrul comerţului, din care să rezulte restrângerea sau modificarea obiectului principal de activitate/activităţii principale al/a societăţii C. S.A.

Data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor este 11.09.2007. Rezultă că perioada de întindere a obligaţiei era de 3 ani, cu termene anuale scadente la: 11.09.2008. 11.09.2009 şi 11.09.2010.

Aşadar, conform clauzei prevăzute la art. 9.6, cumpărătorul avea obligaţia de a certifica respectarea clauzei prin transmiterea, la solicitarea vânzătorului, a unei declaraţii autentificate, pe propria răspundere a reprezentanţilor legali ai societăţilor care formează consorţiul.

Cumpărătorul a transmis o singură declaraţie, prin care se certifică respectarea clauzei prevăzute la art. 9.6 până la data de 20.10.2008, deci doar pentru primul termen scadent.

Pentru următoarele perioade de 2 ani vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului, documente prin care să dovedească îndeplinirea acestei obligaţii.

Faţă de cele expuse mai sus, rezultă că vânzătorul trebuia să primească certificatul constatator de la cumpărător, solicitarea din partea vânzătorului a unui astfel de certificat direct de la oficiul registrului comerţului presupunea costuri pentru acesta, neexistând în contract obligaţia sa de a verifica îndeplinirea obligaţiei.

Mai mult, vânzătorul nu avea cum să cunoască data îndeplinirii unei anumite obligaţii şi de aceea a solicitat de la cumpărător date şi declaraţii.

Prin urmare, penalităţile solicitate pentru anii 2008 şi 2009 sunt justificate, deoarece certificarea acestei obligaţii reprezintă tot o obligaţie a cumpărătorului.

În concluzie, pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, care să dovedească realizarea clauzei, asa cum şi-a asumat cumpărătorul prin contract, conform clauzei 19.1 se justifică solicitarea penalităţilor de 20% din preţ, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalităţi (în valoare de 20% din preţ), calculate conform art. 9.10, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În privinţa obligaţiei stabilite de art. 9.10 din contract, instanţa a considerat ca nefondată cererea, deoarece D.P.A.P.S. nu a depus relaţii furnizate de registrul comerţului, din care să rezulte restrângerea sau modificarea obiectului principal de activitate/activităţii principale al/a societăţii C. S.A.

Data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor este 11.09.2007. Rezultă că perioada obligaţiei era de 3 ani, cu termene anuale scadente la: 11.09.2008. 1 1.09.2009 şi 11.09.2010.

Dar, conform clauzei de la art. 9.6, cumpărătorul avea obligaţia de a certifica respectarea clauzei prin transmiterea, la solicitarea vânzătorului, a unei declaraţii pe propria răspundere autentificată a reprezentanţilor legali ai societăţilor care formează consorţiul.

Cumpărătorul a transmis o declaraţie pe propria răspundere a reprezentanţilor legali ai societăţilor care formează consorţiul din care rezultă că prevederea de la art. 9.6 a fost respectată până la data de 11.11.2008, deci numai pentru primul termen scadent.

Pentru următoarele perioade de 2 ani vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului documente prin care să dovedească îndeplinirea clauzelor de la art. 9.10 din contract.

Pentru netransmiterea de către cumpărător a documentelor care să dovedească realizarea obligaţiei prevăzute la art. 9.10 din contract, se justifică solicitarea penalităţilor de 20% din preţ, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalităţi (în valoare de 20% din preţ) calculate conform art. 10.6, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În ceea ce priveşte nerespectarca obligaţiei inserate în art. 10.6 din contract, instanţa a considerat ca nefondată cererea, deoarece reclamantul nu a dovedit nerespectarea obligaţiei de către pârâte.

Această clauză se întinde pe toată perioada de derulare a contractului.

Cumpărătorul a transmis o declaraţie pe propria răspundere din care rezultă respectarea clauzei de la art. 10.6 până la data de 20.10.2008.

Pentru următoarele perioade, vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului documente prin care să dovedească îndeplinirea clauzelor de la art. 10.6 din contract.

Prin urmare, penalităţile solicitate pentru anii 2008 şi 2009 sunt justificate, deoarece certificarea acestei obligaţii reprezintă tot o înţelegere a părţilor, respectiv o obligaţie a cumpărătorului, pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, justificându-se plata penalităţilor de 20% din preţ, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalităţi (în valoare de 20% din preţ), calculate conform art. 17.2, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În ceea ce priveşte critica cu privire la obligaţia prevăzută de art. 17.2, instanţa de apel a considerat ca nefondata cererea D.P.A.P.S., nefiind dovedită neîndeplinirea acestei obligaţii, respectiv folosirea de către cumpărător a mărcilor, brevetelor sale, licenţelor aflate în patrimoniul societăţii C. S.A. De asemenea, instanţa de apel a mai arătat că reclamantul nu a depus la dosar nici anexa 1 menţionata la art. 17.2 din contract.

Această clauză se întinde pe toată perioada de derulare a contractului.

Cumpărătorul a transmis o declaraţie pe propria răspundere a reprezentanţilor legali ai societăţilor care formează consorţiul din care rezultă că prevederea de la art. 17.2 a fost respectată până la data de 20.10.2008.

Solicitările adresate cumpărătorului, care să dovedească îndeplinirea clauzei de la art. 17.2 din contract au rămas fără efect.

Pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, este justificată plata penalităţilor de 20% din pret, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 27.985.955 RON, reprezentând penalităţi (în valoare de 100% din preţ), calculate conform art. 18.5 din contract:

Instanţa a constatat că D.P.A.P.S. nu a dovedit că pârâtele ar fi cesionat către terţi acţiunile deţinute la societatea C. S.A. sau ar fi transmis obligaţiile contractuale.

Prin adresele nr. x/20.05.2009, nr. y/18.03.2010 şi nr. 1628/12.05.2010, pârâţii trebuia să depună declaraţie pe proprie răspundere pentru certificarea îndeplinirii clauzei, obligaţie care nu a fost îndeplinită.

Prin extrasul din 12.07.2010 de la Bursa de Valori Bucureşti (Anexa 2) se observă că:

- începând cu data de 15.09.2008, A. S.R.L. era acţionar cu 99.7090% din capitalul social;

- începând cu data de 10.03.2010, A. S.R.L. a cesionat 32.2385% din capitalul social către D..

Cu privire la suma de 5.500 Euro, reprezentând penalităţi calculate conform art. 17.5 din contract.

Instanţa de apel a constatat că D.P.A.P.S. nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că au intervenit modificări cu privire la elementele menţionate la art. 17.5 alin. (1) din contract.

Prin adresa nr. x/07.05.2009 A. S.R.L. comunica sediul actual al E. S.A. şi al A. S.R.L. Comunicarea este realizată cu o întârziere de 55 zile calendaristice, faţă de termenul de 20 de zile calendaristice şi cumpărătorul datorează penalităţi 100 euro/zi.

Cu privire la suma de 1.500 Euro, reprezentând penalităţi calculate conform art. 2 alin. (3) din actul adiţional nr. x/19.01.2010 la contractele de garanţie reală mobiliară nr. 27/05.09.2007, nr. 28/05.09.2007, nr. 29/05.09.2007 şi nr. 26/22.09.2008.

Instanţa a constatat că art. 15.9 şi nici un alt articol din contract nu prevede sancţiunea obligării la penalităţi de întârziere pentru neîndeplinirea de către debitor a obligaţiei de a face menţiune despre modificarea garanţiei reale mobiliare în registrul acţionarilor societăţii. De asemenea, art. 2 alin. (2) din actul adiţional nr. x la contractele de garanţie reală mobiliară stabileşte în sarcina ambelor părţi obligaţia de a depune diligenţe în vederea înregistrării modificării garanţiei reale mobiliare.

Conform art. 2 alin. (3) din actul adiţional nr. x la contractele de garanţie reală mobiliară (Anexa 3), debitorul datorează penalităţi de 100 euro/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligaţiei de înregistrare a garanţiei reale mobiliare conform alin. (2) al aceluiaşi articol.

Actele adiţionale la contractele de garanţie reala mobiliară s-au semnat la data de 19.01.2010. Termenul de 10 zile s-a împlinit la data de 29.01.2010. Deoarece nu s-au realizat înregistrările în termen de 10 zile, ci doar la data de 02.02.2010, pentru 15 zile întârziere s-au calculat penalităţi de 100 euro/zi.

Cu privire la suma de 957.833,74 Euro, datorată ca urmare a neachitării la scadenţă a ratei nr. 2 din preţ şi notificată cumpărătorului prin adresa nr. x/15.04.2010 şi nr. y/05.07.2010, reprezentând dobânzi şi penalităţi calculate conform contractului:

Pentru neachitarea ratei a doua, vânzătorul a notificat cumpărătorul pentru plata sumei de 957.833,74 euro, reprezentând dobânzi şi penalităţi calculate conform contractului, actualizate la data de 30.06.2010 şi în urma neplăţii acesteia a emis declaraţia unilaterală de rezoluţiune.

În raport de prevederile art. 5.2.1.1 şi 5.2.1.4 din contract, D.P.A.P.S. este îndreptăţit la plata sumei de 957.833,74 euro, cu titlu de dobânzi şi penalităţi calculate până la data de 30.06.2010.

Cu privire la suma de 52.000 Euro, reprezentând penalităţi calculate în conformitate cu prevederile clauzei de la art. 12.10 alin. (2) din contract:

Conform clauzei prevăzute la art. 12.10 din contract, cumpărătorul va notifica pe vânzător cu privire la transmiterea activelor/terenurilor, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de transmitere active/terenuri. Un asemenea transfer nu exonerează cumpărătorul de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contract. Nerespectarea prevederilor prezentului articol obligă cumpărătorul să plătească vânzătorului o penalitate egală cu 20% din valoarea investiţiei de mediu asumată conform clauzei de la art. 12.6.

Pentru realizarea cu întârziere a obligaţiilor de transmitere documente privind transferul imobilului situat în Bucureşti, str. x. sector 1 din proprietatea societăţii C. S.A., precum şi pentru realizarea cu întârziere a obligaţiilor de mediu faţă de termenele prevăzute în avizul de mediu pentru privatizare, cumpărătorul datorează penalităţi de 20% din valoarea investiţiilor de mediu.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 din C. proc. civ.

Prealabil analizei motivelor de recurs, Înalta Curte, în considerarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., va cerceta cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L., invocată din oficiu.

Capacitatea procesuală de folosinţă constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual, aceasta subzistând până la data încetării persoanei juridice.

Art. 41 din C. proc. civ. prevede că "orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate să fie parte în judecată".

Persoanele care nu au folosinţa drepturilor civile nu pot sta în judecată şi nici nu pot exercita vreun drept la acţiune. Persoanele juridice dobândesc capacitatea de folosinţă în momentul înregistrării lor şi o pierd odată cu radierea.

În speţa de faţă, s-a dovedit că, în ceea ce o priveşte pe intimata-pârâtă, prin sentinţa civilă nr. 1747 din 20 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2016, s-a dispus închiderea procedurii falimentului şi radierea societăţii din evidenţele registrului comerţului.

Prin decizia civilă nr. 1614 din 17 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a fost respins apelul declarant de apelantul-creditor DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI împotriva sentinţei civile nr. 1747 din 20 martie 2018, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata-debitoare S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar F. S.P.R.L. şi cu intimata-creditoare AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, ca nefondat.

La data de 07 iunie 2018, intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. a fost radiată din evidenţele registrului comerţului, fapt pentru care, aceasta este lipsită de capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii, în plan procesual.

Pentru acest motiv, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 din C. proc. civ., va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L. şi, în consecinţă, va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI (FOST OFICIUL PARTICIPAŢIILOR STATULUI ŞI PRIVATIZARII ÎN INDUSTRIE (O.P.S.P.I.) împotriva deciziei civile nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ŞI ADMINISTRAREA PARTICIPAŢIILOR STATULUI (FOST OFICIUL PARTICIPAŢIILOR STATULUI ŞI PRIVATIZARII ÎN INDUSTRIE (O.P.S.P.I.) împotriva deciziei civile nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2018.