Jurisdiction for judicial staff wage claims: applicability of Art. 127 CPC where one claimant is a clerk of the court where the dispute is heard

Şedinţa publică din data de 2 octombrie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 20 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., în contradictoriu cu pârâţii: Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Olt şi Ministerul Finanţelor Publice, au solicitat ca instanţa de judecată să procedeze la recalcularea şi plata salariilor, începând cu data de 1 august 2016 - la zi şi în continuare, actualizate cu indicele de inflaţie la data executării, în sensul includerii în retribuţii a majorărilor în cuantum total de 18%, calculate la valoarea de referinţă sectorială, prevăzute de O.G. nr. 10/2007, după cum urmează: cu 5% începând cu data de 1.01.2007, faţă de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începând cu data de 1.04.2007, faţă de nivelul din luna martie 2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007, faţă de nivelul din luna septembrie 2007. Reclamanţii au solicitat şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205-208 C. proc. civ., Legea nr. 571/2003, H.G. nr. 44/2003, Legea finanţelor publice nr. 500/2002.

Prin sentinţa civilă nr. 4289/2018 din 7 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

În argumentarea soluţiei pronunţate, prima instanţă a reţinut că reclamanţii sunt personal auxiliar de specialitate, respectiv personal conex ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Judecătoriei Slatina, astfel încât, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, Tribunalului Olt, în circumscripţia căruia reclamanţii îşi au locurile de muncă.

Totodată, s-a mai constatat că niciunul dintre reclamanţi nu are calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Olt, astfel încât să fie aplicabile prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi să justifice sesizarea de către reclamanţi a Tribunalului Argeş cu soluţionarea acţiunii formulate.

Prin sentinţa nr. 418/2018 din 27 iunie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Olt, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Olt şi Tribunalul Argeş. A fost suspendată judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în raport cu art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., decizia nr. 7/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi faptul că reclamanta A. îşi desfăşoară activitatea de grefier în cadrul Tribunalului Olt, competenţa aparţine Tribunalului Argeş, instanţă sesizată iniţial.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 17 iulie 2018, stabilindu-se termen de judecată astăzi când instanţa a hotărât următoarele:

Înalta Curte constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

În principiu, normele de competenţă teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepţia situaţiilor în care au fost instituite norme de competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică.

Înalta Curte constată că, în speţă, instanţa a fost învestită să se pronunţe asupra cererii reclamanţilor privind obligarea pârâţilor la recalcularea şi plata salariilor, începând cu data de 1 august 2016 - la zi şi în continuare, actualizate cu indicele de inflaţie la data executării, în sensul includerii în retribuţii a majorărilor în cuantum total de 18%, calculate la valoarea de referinţă sectorială, prevăzute de O.G. nr. 10/2007.

Totodată, instanţa supremă reţine că reclamanta A. deţine funcţia de personal auxiliar de specialitate, respectiv grefier în cadrul Tribunalului Olt.

Prin decizia nr. 7 din 16 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. şi, în consecinţă, a stabilit că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

De asemenea, s-a hotărât că art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.

În speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. care prevăd că "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar alin. (3) prevede că aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Înalta Curte constată că unul dintre reclamanţi, respectiv A. deţine funcţia de grefier în cadrul Tribunalului Olt, astfel încât aceasta se încadrează în dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.. În acest context, în mod corect reclamanţii au ales să introducă acţiunea la Tribunalul Argeş.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2018.