Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3813/2018 AI generated

Res judicata of non-contentious community registry registration orders versus substantive annulment of community assembly resolutions

Case Number Decizia nr. 3813/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the Village Community, upholding the Court of Appeal’s decision that rejected the Community’s request for revision of a civil judgment; consequently, the original appellate decision annulling the Extraordinary General Assembly resolution of the Village Community remains in force. The dispute centered on whether the subsequent court ruling annulling the assembly resolution violated the res judicata authority of a prior ruling from the same court that had ordered the registration of said resolution into the special registry of communities. The Supreme Court held that the two proceedings involved different legal objects: the first was a non-contentious registration procedure limited to formal verification of documents, while the second was a contentious annement action requiring a substantive review of the resolution's validity under the law. Relying on Article 509(1)(8) and Article 535 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the non-contentious ruling did not possess res judicata authority over the substantive issues analyzed in the subsequent contentious litigation, thereby failing to meet the triple identity requirement for revision.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 509 pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 535 C. proc. civ; Res judicata of non-contentious community registry registration orders versus substantive annulment of community assembly resolutions: The dispute centered on whether the subsequent court ruling annulling the assembly resolution violated the res judicata authority of a prior ruling from the same court that had ordered the registration of said resolution into the special registry of communities. The Supreme Court held that the two proceedings involved different legal objects: the first was a non-contentious registration procedure limited to formal verification of documents, while the second was a contentious annement action requiring a substantive review of the resolution's validity under the law. Relying on Article 509(1)(8) and Article 535 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the non-contentious ruling did not possess res judicata authority over the substantive issues analyzed in the subsequent contentious litigation, thereby failing to meet the triple identity requirement for revision.

Keywords

AI generated
substantive res judicata civil annulment article of civil procedure contentious procedure registration procedure revision proceedings

Cited Legislation

AI generated
art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
x/2016, invocând în drept dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 489 C. proc. civ
au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 489 C. proc. civ., iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului, susţinând că în mod corect instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.
art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013
Recursul recurentei-revizuente a fost legal timbrat cu 100 RON, taxă judiciară de timbru, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
art. 509 pct. 8 C. proc. civ
civ., care vizează cazurile când hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat sau când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, cu trimitere la art. 509 pct. 8 C. proc. civ.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Prin urmare, raportat la considerentele arătate, criticile recurentei-revizuente întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 535 C. proc. civ
67/2.02.2017 în cel de-al doilea litigiu, astfel cum a constatat instanţa de revizuire, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 535 C.
art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ
Prin urmare, motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., referitor la încălcarea autorităţii de lucru judecat este nefondat, astfel încât va fi respins.
art. 312 alin. (1) C. proc. civ
This provision served as the legal basis for the court to dismiss the appeal, rendering the decision final.

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 62/2017
În cuprinsul acestor motive, recurenta a susţinut că decizia civilă nr. 62/2017 a Tribunalului Vrancea se bucură de autoritate de lucru judecat şi sub aspectul considerentelor care reţin valabilitatea hotărârii nr.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

This provision served as the legal basis for the court to dismiss the appeal, rendering the decision final.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 2 octombrie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Focşani, la data de 21 iulie 2016, sub nr. x/2016, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâta Obştea Satului Coza, au solicitat anularea Hotărârilor Adunării Generale Extraordinare a Obştii Satului Coza din data de 17 iulie 2016.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 23 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000.

Prin sentinţa civilă nr. 9334 din 2 noiembrie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Judecătoria Focşani a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâta Obştea Satului Coza.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii A., B. şi C., care a fost soluţionat prin decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, în sensul admiterii apelului, cu consecinţa schimbării în tot a sentinţei apelate. A fost admisă cererea formulată de reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâta Obştea în Devălmăşie a Satului Coza, fiind anulată Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Obştii satului Coza din data de 17 iulie 2016.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, la data de 23 mai 2017, revizuenta Obştea în Devălmăşie a Satului Coza a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 340 din 11 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016, invocând în drept dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, revizuenta Obştea în Devălmăşie sat Coza a susţinut că decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016 este nelegală, deoarece încalcă autoritatea de lucru judecat stabilită prin decizia civilă nr. 67 din 2 februarie 2017 pronunţată de aceeaşi judecători ai Tribunalului Vrancea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Prin decizia civilă nr. 162/A din 19 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă s-a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal invocată de intimaţii A., B. şi C. şi ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta Obştea în Devălmăşie a Satului Coza.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut că revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este menită a sancţiona încălcarea autorităţii de lucru judecat, iar hotărârile potrivnice trebuie să îndeplinească cerinţa triplei identităţi - de cauză, obiect şi de părţi.

În speţă, prin decizia nr. 67 din 2 februarie 2017, în urma admiterii apelului, a fost schimbată în tot încheierea din registrul special al obştilor, ţinut la Judecătoria Focşani, în sensul că s-a dispus înscrierea în acest registru a unei hotărâri, în timp ce prin cea de a doua decizie nr. 340 din 11 mai 2017, tot ca urmare a admiterii apelului, declarat de intimaţii din prezenta cauză, a fost schimbată în tot hotărârea instanţei de fond, în sensul admiterii cererii reclamanţilor şi anulării hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Obştii în Devălmăşie sat Coza, sens în care instanţa a apreciat că nu sunt întrunite cerinţele imperative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, instanţa a reţinut că admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, dacă o asemenea excepţie a fost invocată, instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei, soluţia contrară fiind de natură să nesocotească autoritatea lucrului judecat rezultând din cea de a doua hotărâre, condiţie neîndeplinită însă în speţă.

La data de 24 iulie 2017, revizuenta Obştea în Devălmăşie a Satului Coza a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 162/A din 19 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Recurenta-revizuentă a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată şi, pe cale de consecinţă, anularea deciziei civile nr. 340 din 11 mai 2017 a Tribunalului Vrancea pronunţată în dosarul nr. x/2016 ca fiind nelegală, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 67 din 2 februarie 2017 a Tribunalului Vrancea pronunţată în dosarul nr. x/2016.

În motivarea recursului, recurenta a susţinut că, în mod greşit, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, reţinându-se faptul că între decizia civilă nr. 67/02.02.2017 şi decizia civilă nr. 340/11.05.2017, ambele pronunţate de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, nu ar exista identitate de obiect.

Aceasta deoarece, decizia civilă nr. 67/02.02.2017 a Tribunalului Vrancea a fost pronunţată în dosarul nr. x/2016 şi a avut ca obiect obligaţia înscrierii în registrul special al obştilor, ţinut la Judecătoria Focşani, a hotărârii nr. 1 a Adunării Generale Extraordinare a Obştii Coza din data de 17 iulie 2016.

În motivarea acestei decizii, instanţa a reţinut, cu referire la numărul membrilor obşteni că, din tabelul aflat la dosarul de primă instanţă, aceştia sunt în număr de 593, număr faţă de care atât procentul de 1/5 pentru convocarea adunării generale extraordinare cât şi cel legat de cvorum sunt îndeplinite. În limitele stricte trasate de caracterul cererii de înscriere, nu au fost constatate elemente de nelegalitate, de natura evidentului, elemente care să determine respingerea cererii de înscriere.

S-a mai arătat că dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Vrancea în care s-a pronunţat decizia civilă nr. 340/11.05.2017 a avut acelaşi obiect ca dosarul nr. x/2016, respectiv anularea hotărâri nr. 1 a Adunării Generale din 17 iulie 2016.

În acest sens, s-a învederat că, în considerentele acestei decizii, Tribunalului Vrancea a constatat exact contrariul celor reţinute prin decizia nr. 67/02.02.2017, şi anume că nicăieri în cuprinsul proceselor-verbale încheiate pe parcursul derulării procesului alegerilor nu a fost consemnat un număr de membri ai obştii la care s-a raportat procentul de 1/5 necesar pentru convocarea adunării generale extraordinare şi nici ce procent din numărul obştenilor a fost avut în vedere la stabilirea cvorumului.

Altfel spus, aceeaşi instanţă a constatat prima dată în cadrul dosarului nr. x/2016, faptul că din actele dosarului rezultă clar că numărul membrilor obşteni prezenţi la Adunarea Generală Extraordinară din data de 17 iulie 2017 a fost de 593, număr faţă de care procentul de 1/5 privind convocarea cât şi cel legat de cvorum sunt îndeplinite şi astfel hotărârea nr. 1 este perfect legală, iar a doua oară în cadrul dosarului nr. x/2016 a reţinut, din documentele depuse la dosar, că nu rezultă numărul de membri obşteni, pentru a putea verifica îndeplinirea procentului de 1/5 privind convocarea şi nici îndeplinirea cvorumului de şedinţă.

În acest context, recurenta a susţinut că ambele decizii invocate au avut acelaşi obiect şi că cea de-a doua decizie a încălcat autoritatea de lucru judecat a primei decizii, aceasta din urma stabilind exact contrariul primei decizii.

Referitor la cel de-al doilea motiv de respingere a cererii de revizuire avut în vedere de instanţa, respectiv faptul că cererea de revizuire este condiţionată de neinvocarea autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea proces, recurenta a arătat că acesta este, de asemenea, neîntemeiat, întrucât excepţia autorităţii de lucru judecat nu a fost invocată în cererea de apel, acesta fiind declarat de reclamanţii A., B. şi C., care nu aveau niciun interes în invocarea acestei excepţii.

La data de 31 iulie 2017, recurenta a depus la dosar un înscris intitulat motive de recurs, care conţine, în esenţă, aceleaşi critici de nelegalitate cu motivele depuse la data de 24 iulie 2017.

În cuprinsul acestor motive, recurenta a susţinut că decizia civilă nr. 62/2017 a Tribunalului Vrancea se bucură de autoritate de lucru judecat şi sub aspectul considerentelor care reţin valabilitatea hotărârii nr. 1/17.06.2016 a Obştii Coza, aceasta fiind o chestiune litigioasă care a fost rezolvată în manieră incidentală, faţă de susţinerile intervenienţilor A., B. şi C., care s-au opus înscrierii în registrul Obştilor a hotărârii nr. 1/17.06.2016 invocând nevalabilitatea acesteia.

La data de 25 septembrie 2017, intimaţii A., B. şi C. au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 489 C. proc. civ., iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului, susţinând că în mod corect instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

La data de 9 octombrie 2017, recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor invocate de intimaţi prin întâmpinare.

Recursul recurentei-revizuente a fost legal timbrat cu 100 RON, taxă judiciară de timbru, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin raportul întocmit la data de 10 noiembrie 2017, s-a constatat că recursul declarat de revizuenta Obştea în Devălmăşie Sat Coza împotriva deciziei civile nr. 162/A din 19 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2018, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului întocmit în cauză cu menţiunea că părţile pot depune punct de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

La 21 februarie 2018, revizuenta a depus la dosar punct de vedere la raport, prin care a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Prin încheierea din 15 mai 2018, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului invocată de intimaţi prin întâmpinare, a admis în principiu recursul declarat de revizuenta Obştea în Devălmăşie Sat Coza şi a stabilit termen de judecată la data de 2 octombrie 2018.

Analizând recursul declarat de revizuenta Obştea în Devălmăşie Sat Coza, din perspectiva criticilor formulate şi temeiurilor de drept incidente, ţinând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente:

Recurenta-revizuentă a criticat decizia atacată din perspectiva faptului că instanţa de apel, în mod greşit, a reţinut că nu există contradictorialitate între decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016 şi decizia civilă nr. 67 din 2 februarie 2017 a Tribunalului Vrancea, secţia I civilă.

În accepţiunea revizuentei, ambele decizii au avut acelaşi obiect, astfel încât, decizia civilă nr. 67/2.02.2017 a Tribunalului Vrancea se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul valabilităţii hotărârii nr. 1/17.07.2016 a Obştii Coza, chiar dacă prin dispozitiv se dispune doar cu privire la înscrierea acesteia în registrul obştilor. S-a învederat că, în cuprinsul considerentelor acestei decizii, a fost analizată valabilitatea hotărârii nr. 1/17.07.2017, în contradictoriu cu aceleaşi părţi litigante ca cele din litigiul soluţionat prin decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 a Tribunalului Vrancea, dispunându-se înscrierea în registru a hotărârii, deoarece s-a constatat şi valabilitatea acesteia.

În drept, criticile recurentei se încadrează în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ., care vizează cazurile când hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat sau când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, cu trimitere la art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Răspunsul la aceste critici presupune analizarea condiţiilor instituite de prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care au constituit temeiul cererii de revizuire soluţionate prin decizia recurată.

Potrivit acestui text de lege, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Pentru incidenţa acestui motiv de revizuire este necesar ca în dosare diferite între care există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză să fi fost pronunţate hotărâri contradictorii.

O altă condiţie pentru incidenţa acestui motiv este aceea ca în al doilea dosar să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, deşi a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei.

Contrar celor afirmate de către recurenta-revizuentă prin cerere de recurs, se reţine că, în cauză, nu există identitate de obiect între cele două dosare.

În speţă, se constată că, în mod corect, instanţa învestită cu soluţionarea cererii de revizuire a reţinut că prin decizia nr. 67/02.02.2017 a Tribunalului Vrancea s-a admis apelul, cu consecinţa schimbării în tot a încheierii din registrul special al obştilor, ţinut la Judecătoria Focşani, în sensul dispunerii înscrierii în acest registru a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Obştii în devălmăşie nr. 1 din 17 iulie 2016, în timp ce prin cea de-a doua decizie, cu nr. 340/11.05.2017, tot ca urmare a admiterii apelului (declarat de intimaţii din prezenta cauză), a fost schimbată în tot hotărârea primei instanţe, în sensul admiterii cererii reclamanţilor şi anulării hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Obştii în Devălmăşie nr. 1 din 17 iulie 2016.

În acest context, în mod corect instanţa de revizuire a reţinut că, în cauză, nu sunt întrunite cerinţele imperative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că, în speţă, nu există contradictorialitate între decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 şi decizia civilă nr. 67 din 2 februarie 2017, ambele pronunţate de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, întrucât acestea au avut obiecte diferite, cum în mod corect a reţinut şi instanţa prin decizia recurată.

Astfel, dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Vrancea, secţia I civilă a avut ca obiect solicitarea Obştii în Devălmăşie a satului Coza de înscrierea în registrul special al obştilor a hotărârii nr. 1/17.07.2016 a Adunării Generale Extraordinare a Obştii Coza privind alegerea conducerii.

Prin decizia nr. 67 din 2 februarie 2017, pronunţată în acest dosar, Tribunalul Vrancea, secţia I civilă s-a soluţionat în procedura de înscriere a modificărilor aduse structurii organelor de conducere ale asociaţiilor şi fundaţiilor o acţiune necontencioasă, astfel încât singurul examen realizat în acest caz este unul de ordin formal, judecătorul desemnat având atribuţii delimitate la controlul vizând existenţa hotărârii, a convocării, a semnăturilor membrilor obştii, a procesului-verbal de şedinţă şi a afişării convocării.

În mod deosebit, dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Vrancea, secţia I civilă a avut ca obiect cererea reclamanţilor A., B. şi C. prin care s-a solicitat anularea hotărârilor Adunării Generale Extraordinare a Obştii satului Coza din data de 17 iulie 2016.

Prin decizia civilă nr. 340 din 11 mai 2017 pronunţată în acest dosar, Tribunalul Vrancea, secţia I civilă a analizat pe fond condiţiile de valabilitate ale adoptării hotărârii nr. 1/17.07.2016, prin verificarea acesteia în raport cu statutul şi legea, fiind astfel realizat un control contencios asupra fondului cauzei, în examinarea legalităţii actului juridic atacat.

Prin urmare, raportat la considerentele arătate, criticile recurentei-revizuente întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vor fi respinse.

Totodată, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a reţinut în decizia recurată că admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, dacă o asemenea excepţie a fost invocată, instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei, soluţia contrară fiind de natură să nesocotească autoritatea lucrului judecat rezultând din cea de a doua hotărâre, condiţie neîndeplinită în speţă.

Sub acest aspect, recurenta a precizat că excepţia autorităţii de lucru judecat nu a fost invocată în cererea de apel, întrucât aceasta a fost formulată de reclamanţii A., B. şi C., care nu aveau niciun interes în invocarea acestei excepţii.

În acest sens, Înalta Curte constată că prin încheierea din 20 aprilie 2017 pronunţată de Tribunalul Vrancea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016, reprezentantul reclamanţilor A., B. şi C. a invocat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat cu privire la condiţiile de validitate a unei adunări generale extraordinare, referitoare la procedura de alegere a organelor de conducere şi la cvorum, reţinute prin deciziile civile nr. 285/2016, nr. 309/2016 şi nr. 22/2014.

Cu toate că, în speţă, nu rezultă că s-ar fi invocat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 67/2.02.2017 în cel de-al doilea litigiu, astfel cum a constatat instanţa de revizuire, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 535 C. proc. civ., potrivit cărora încheierile pronunţate în procedură necontencioasă nu au autoritate de lucru judecat, această regulă generală aplicându-se şi în litigiul pendinte.

Astfel, raportat la aspectele evidenţiate, Înalta Curte constată că decizia nr. 67 din 2 februarie 2017 a Tribunalului Vrancea, secţia I civilă nu poate avea autoritate de lucru judecat sub aspectul chestiunilor analizate de aceeaşi instanţă în decizia nr. 340 din 11 mai 2017, având în vedere că primul litigiu a vizat o procedură necontencioasă, ce a fost limitată la analizarea unor aspecte formale, în sensul verificării dacă au fost depuse documentele cerute de lege pentru a se putea dispune înscrierea în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, iar cel de-al doilea litigiu a analizat pe fond îndeplinirea condiţiilor de validitate ale întregii proceduri desfăşurate cu ocazia alegerilor.

Prin urmare, motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., referitor la încălcarea autorităţii de lucru judecat este nefondat, astfel încât va fi respins.

În plus, chiar şi în ipoteza în care autoritatea de lucru judecat a primei decizii ar fi fost invocată în cel de-al doilea litigiu, reevaluarea acestei autorităţi din perspectiva dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ. ar fi echivalat cu o rejudecare a recursului şi transformarea revizuirii în cale de reformare, ceea ce apare ca inadmisibil în sistemul de drept actual.

Recurenta a mai criticat decizia atacată şi din perspectiva faptului că, în accepţiunea sa, decizia civilă nr. 62/2017 a Tribunalului Vrancea se bucură de autoritate de lucru judecat şi sub aspectul considerentelor, care reţin valabilitatea hotărârii nr. 1/17.06.2016 a Obştii Coza.

În acest sens, Înalta Curte constată că instanţa de revizuire a avut în vedere hotărârile în întregul lor, cu atât mai mult cu cât considerentele unei hotărâri au rolul de a susţine şi motiva soluţia adoptată de instanţă în cauza respectivă. În speţă, considerentele celor două hotărâri s-au raportat la soluţiile pronunţate în cele două dosare. Astfel, împrejurările invocate în primul litigiu au fost tranşate într-o procedură necontencioasă, fiind analizate aspectele formale ce ţin de existenţa hotărârii nr. 1/17.06.2016 şi a convocării, iar chestiunile invocate în cel de-al doilea litigiu au fost analizate pe fond, din perspectiva validităţii adoptării hotărârii 1/17.07.2016. Prin urmare, considerentele au vizat chestiuni diferite, într-un caz aspecte formale care impun doar verificarea unor documente, iar în celălalt caz aspecte ce ţin de fondul litigiului, în sensul verificării îndeplinirii condiţiilor de validitate ale procedurii desfăşurate cu ocazia alegerilor.

În acest context, se constată a nu fi îndeplinite condiţiile care să conducă la admiterea cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ., nici din această perspectivă.

În consecinţă, se apreciază că instanţa de revizuire a făcut o corectă aplicare şi interpretare a legii, în cauză neexistând motive de nelegalitate, astfel încât, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de revizuenta Obştea în Devălmăşie Sat Coza împotriva deciziei civile nr. 162/A din 19 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuenta Obştea în Devălmăşie Sat Coza împotriva deciziei civile nr. 162/A din 19 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2018.