Bank's appeal over abusive CHF loan clauses referred to Court of Appeal on jurisdictional grounds
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception of its own material incompetence and declined jurisdiction over the defendant bank's appeal in favor of the Craiova Court of Appeal, leaving the appellate decision in force for now. The case concerned a consumer dispute over allegedly abusive clauses in a CHF-denominated credit agreement (including an administration fee and exchange-rate risk), where the appellate court had partially upheld the borrowers' claims by declaring certain clauses abusive, ordering restitution of sums collected, and "freezing" the CHF/RON exchange rate at the contract's conclusion date. The High Court ruled that because the appealed decision was rendered by a tribunal (not a court of appeal) in a claim valued under 200,000 RON, and because the action was filed before 31 December 2016, Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, as interpreted before the Constitutional Court decision of 30 May 2017 became binding (20 July 2017), excluded High Court review and placed appellate jurisdiction with the territorial court of appeal under Articles 97(1) and 483(4) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (4) C. proc. civ, art. 97 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (2) C. proc. civ; Bank's appeal over abusive CHF loan clauses referred to Court of Appeal on jurisdictional grounds: The case concerned a consumer dispute over allegedly abusive clauses in a CHF-denominated credit agreement (including an administration fee and exchange-rate risk), where the appellate court had partially upheld the borrowers' claims by declaring certain clauses abusive, ordering restitution of sums collected, and "freezing" the CHF/RON exchange rate at the contract's conclusion date. The High Court ruled that because the appealed decision was rendered by a tribunal (not a court of appeal) in a claim valued under 200,000 RON, and because the action was filed before 31 December 2016, Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, as interpreted before the Constitutional Court decision of 30 May 2017 became binding (20 July 2017), excluded High Court review and placed appellate jurisdiction with the territorial court of appeal under Articles 97(1) and 483(4) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for admitting the exception of material incompetence and declining jurisdiction to the Court of Appeal.
Full text
Asupra cererii de recurs de faţă
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu sub nr. x/2015 la data de 03.12.2015, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pârâta S.C. C. S.A., solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, să se constate că sunt abuzive clauzele prevăzute de art. 5 lit. c), d) din convenţia specială a convenţiei de credit nr. x/29.06.2007, clauza în care este prevăzută perceperea comisionului de administrare din actul adiţional; să se dispună anularea acestor clauze, restituirea sumelor încasate cu acest titlu de la data reţinerii până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunţa în prezentul dosar, precum şi la plata dobânzii aferente acestor sume; îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - RON şi efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, cu eliminarea comisioanelor mai sus menţionate, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa nr. 4854 din 10.06.2016 s-a respins acţiunea civilă, ulterior precizată, formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta D. S.A.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamanţii.
Prin Decizia nr. 108 din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de apelanţii reclamanţi A. şi B. împotriva Sentinţei civile nr. 4.854 din 10.06.2016 pronunţate de Judecătoria Târgu Jiu în contradictoriu cu intimata pârâtă D. având ca obiect constatare nulitate act. A fost schimbată sentinţa în sensul că a fost admisă în parte acţiunea. A fost constatat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 5 lit. c), 4.1, 4.2, 4.3 din contract şi art. 5.1 lit. b) din actul adiţional. A fost dispusă îngheţarea cursului de schimb valutar CHF - RON şi efectuarea plăţilor în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea şi plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elveţian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia. Au fost obligate pârâtele să restituie reclamanţilor sumele încasate în baza clauzelor abuzive, precum şi sumele încasate în plus faţă de valoarea CHF de la data încheierii contractului. A fost obligată intimata la 1000 RON cheltuieli de judecată în apel către apelantă.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta D. S.A.
Prin Decizia nr. 154 din 17.10.2017 Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
La termenul din 17.01.2018, Înalta Curte a invocat excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului de faţă, în raport de dispoziţiile art. 97 alin. (1) şi art. 483 alin. (4) C. proc. civ.
Analizând excepţia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Decizia supusă recursului a fost pronunţată de către tribunal în apel într-un litigiu având ca obiect principal pretenţii cu valoare mai mică de 200.000 RON.
Conform art. 97 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Cum decizia atacată cu recurs nu este pronunţată de o curte de apel ci de un tribunal rezultă că Înalta Curte nu este competentă material să soluţioneze o astfel de cerere de recurs ci curtea de apel competentă teritorial.
Potrivit primei teze din art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile (...), precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."
Totodată, se impune observaţia că Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 582/20 iulie 2017.
Faţă de data pronunţării deciziei recurate, respectiv 13 februarie 2017, prezentul recurs nu intră sub incidenţa modificărilor generate de Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 deoarece aceasta devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial respectiv de la 20 iulie 2017, prin urmare în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti.
În conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (2) C. proc. civ. hotărârea de declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere.
Raportat la aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (2) va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta - pârâtă D. S.A. împotriva Deciziei nr. 108 din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2015 în favoarea Curţii de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta - pârâtă D. S.A. împotriva Deciziei nr. 108 din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2015 în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2018.
GGC - ED