Irrevocability of recusal rulings issued during the extraordinary appeal stage, barring further cassation
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (Inalta Curte de Casatie si Justitie) dismissed the extraordinary appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court's decision that rejected a judge's recusal. The dispute arose when an individual filed a recusal request against the panel hearing a civil case involving compensation claims against the State; the Court of Appeals dismissed this recusal request, and a third-party association subsequently appealed this dismissal to the Supreme Court. The decisive legal basis was the principle of the legality of appellate remedies and Article 377(2)(4) of the Civil Procedure Code, which renders judgments rendered in an extraordinary appeal irrecoverable; consequently, the Court held that a recusal decision issued during the appellate stage is likewise irrecoverable and cannot be subject to a separate extraordinary appeal, as allowing such an attack would violate constitutional principles of equality and legal certainty.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 377 alin. (1) C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ, art. 34 alin. (2) C. proc. civ, art. 4 alin. (6) din Legea nr. 221/2009; Irrevocability of recusal rulings issued during the extraordinary appeal stage, barring further cassation: Împotriva încheierii 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI ERORILOR a declarat recurs, întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 pct. 3, pct. 5, pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ. din 1865.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 septembrie 2018
Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la 25 septembrie 2012, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, constatarea caracterului politic a măsurii administrative privind transferul său în interes de serviciu la o altă unitate, precum şi obligarea pârâtului la plata despăgubirilor băneşti cuvenite pentru perioada cuprinsă între 7 iulie 1984 şi până la data pronunţării unei hotărâri judecătoreşti în prezenta cauză.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.
Prin sentinţa civilă nr. 3231 din 25 septembrie 2012, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă la 16 octombrie 2012, sub nr. x/2012.
Prin sentinţa civilă nr. 804 din 18 iunie 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia perimării şi a constatat perimarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN, PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI ERORILOR.
În şedinţa din 7 mai 2018, intimatul A. a formulat cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluţionarea recursului, dosarul fiind înaintat completului imediat următor în vederea soluţionării recuzării.
Prin încheierea din 15 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins cererea formulată de intimatul A. privind recuzarea membrilor completului de judecată C1R.
Împotriva încheierii 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI ERORILOR a declarat recurs, întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute la art. 304 pct. 3, pct. 5, pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ. din 1865.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 7 iunie 2018, sub nr. x/2018.
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte reţine următoarele:
În sistemul dreptului procesual civil, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt guvernate de principiul legalităţii, regulă cu valoare de ordin constituţional, care semnifică faptul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) teza I C. proc. civ. din 1865, "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului".
Aşadar, sunt supuse căii de atac a recursului hotărârile definitive, astfel cum sunt definite la art. 377 alin. (1) C. proc. civ. din 1865.
Totodată, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. din 1865 prevede că sunt irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că nu este permisă declararea căii de atac a recursului împotriva unei hotărâri pronunţate tot în recurs, întrucât aceasta din urmă se înscrie în categoria hotărârilor irevocabile.
Potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ. din 1865, "încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul", iar potrivit art. 4 alin. (6) din Legea nr. 221/2009, "hotărârea pronunţată potrivit alin. (4) este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel".
Astfel, încheierea prin care se respinge cererea de recuzare este supusă căii de atac prevăzute de lege pentru hotărârea pronunţată cu privire la fondul litigiului.
Cum hotărârea pronunţată cu privire la cererea de recurs este irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. din 1865, rezultă că şi încheierea prin care se soluţionează cererea de recuzare formulată în etapa procesuală a recursului este irevocabilă.
Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea din 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2012, prin care a fost respinsă cererea formulată de intimatul A. privind recuzarea membrilor completului de judecată C1R.
Având în vedere că încheierea recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în calea extraordinară de atac a recursului rezultă că această încheiere are caracter irevocabil, conform dispoziţiilor art. 34 alin. (2) raportat la art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. din 1865.
Fiind o hotărâre care a devenit irevocabilă de la data pronunţării rezultă că încheierea din 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2012, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Or, recunoaşterea unei căi extraordinare de atac în alte situaţii şi pentru alte motive decât cele prevăzute de legea procesual civilă ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţia României, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 34 alin. (2) şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. din 1865 raportat la art. 4 alin. (6) din Legea nr. 221/2009, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu şi va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI ERORILOR împotriva încheierii din 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta ASOCIAŢIA PENTRU CINSTIREA MEMORIEI ERORILOR împotriva încheierii din 15 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2012.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 septembrie 2018.