Casation appeal dismissed as inadmissible for civil damages claims below statutory threshold

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia VI-a civilă, sub număr de dosar x/2014, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâta C. S.A. şi pe intervenientul forţat D., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata daunelor materiale către reclamanta A. astfel: suma de 80.757 USD (în Ron la cursul BNR de la data plăţii efective) reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul persoanei accidentate şi suma de 12.450 RON reprezentând cheltuieli de înmormântare. S-a mai solicitat plata către reclamanta A., în calitate de mamă a defunctei E. a sumei de 100.000 EUR (în RON la cursul BNR de la data plăţii efective) cu titlu de daune morale şi către B., în calitate de frate al defunctei E., suma de 75.000 EUR (în RON la cursul BNR de la data plăţii efective) cu titlu de daune morale.

Prin sentinţa civilă nr. 5416 din 05 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2014, a fost admisă în parte acţiunea privind pe reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. şi cu intervenientul D., a fost obligată pârâta să plătească reclamantei A. suma de 70.000 euro cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi începând cu data de 15.04.2012 şi până la data plăţii şi reclamantului B. suma de 35.000 euro cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi începând cu data de 15.04.2012 şi până la data plăţii; a fost obligată pârâta să plătească reclamantei A. suma de 35.000 euro cu titlu de daune morale şi penalităţi de întârziere de 0,1 % pe zi începând cu data de 15.04.2012 şi până la data plăţii şi a fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Împotriva sentinţei civile nr. 5416 din 05 noiembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2014, în termen legal, pârâta S.C. C. S.A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1284 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost admis apelul declarat de apelanta pârâtă C., a fost schimbată în parte sentinţa apelată în sensul că a fost admisă în parte acţiunea. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei A. suma de 50.000 Euro cu titlu de daune morale şi reclamantului B. suma de 25.000 Euro cu titlu de daune morale. A fost obligată pârâta la plata către reclamanţi a penalităţilor de întârziere de 0,1% pe zi începând cu a 10 zi de la data rămânerii definitive a hotărârii. S-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamanta A. a daunelor morale pentru vătămarea integrităţii corporale ca neîntemeiat. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Împotriva deciziei civile nr. 1284 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, invocând dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi B. şi A. au declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

Intimata-pârâtă C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului.

Intimatul-intervenient forţat D. a formulat întâmpinare prin care a achiesat la susţinerile recurenţilor-reclamanţi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 25 octombrie 2017, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Recurenţii-reclamanţi B. şi A. au depus punct de vedere la raportul întocmit, susţinând admisibilitatea recursului, în primul rând din perspectiva celor reţinute prin decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, iar în al doilea rând faţă de faptul că obiectul cererii deduse judecăţii se stabileşte prin cumularea despăgubirilor, iar nu distinct pentru fiecare reclamant în parte.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Art. XVIII din Legea nr. 2/2013 prevede: " (1) Dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016.

(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv.

Se impune precizarea că decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, de care se prevalează recurenţii-reclamanţi în punctul de vedere la raportul întocmit în cauză, decizie referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582 partea I, din data de 20 iulie 2017.

În temeiul dispoziţiilor art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituţie, potrivit cărora:

"de la data publicării, deciziile (n.n. Curţii Constituţionale) sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor", decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 produce efecte "numai pentru viitor", nu şi cu privire la situaţiile juridice trecute sau aflate în curs de desfăşurare.

Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecăţii, în întregul ei, este guvernată de dispoziţiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

De altfel, conform art. 27 C. proc. civ.:

"Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."

În contextul înregistrării cererii de chemare în judecată la data de 28 ianuarie 2014, prin urmare, anterior declarării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" din cuprinsul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, condiţiile de admisibilitate a căilor de atac sunt fixate la momentul formulării cererii de chemare în judecată, astfel încât modificarea dispoziţiilor legale, survenită pe parcursul procesului, nu este de natură să le influenţeze.

În consecinţă, Decizia nr. 369/2017 a Curţii Constituţionale nu este incidentă în cauza de faţă, astfel că decizia recurată este supusă căilor de atac prevăzute de legea în vigoare la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

În speţă, prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii B. şi A., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. şi cu intervenientul forţat D., au solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata daunelor materiale către reclamanta A. astfel: suma de 80.757 USD (în Ron la cursul BNR de la data plăţii efective) reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul persoanei accidentate şi suma de 12.450 RON reprezentând cheltuieli de înmormântare. S-a mai solicitat plata către reclamanta A., în calitate de mamă a defunctei E. a sumei de 100.000 EUR (în RON la cursul BNR de la data plăţii efective) cu titlu de daune morale şi către B., în calitate de frate al defunctei E., suma de 75.000 EUR (în RON la cursul BNR de la data plăţii efective) cu titlu de daune morale.

Aşa fiind, contrar susţinerilor recurenţilor-reclamanţi, raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate, se constată că este vorba de o acţiune în pretenţii, având caracter patrimonial, iar recursul este inadmisibil, întrucât valoarea pretenţiilor contestate de fiecare reclamant în prezentul litigiu se află sub plafonul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului, aspect ce rezultă şi din coroborarea prevederile art. 99 şi art. 100 C. proc. civ.

Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Pentru raţiunile înfăţişate, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 1284 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva deciziei civile nr. 1284 din 17 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi 14 februarie 2018.