Territorial jurisdiction conflict: exclusive place of performance for low-value commercial claims

Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la data de 06.07.2017 sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 18.265,14 RON reprezentând debit şi la plata dobânzilor legale aferente.

Pârâta a depus la data de 02.10.2017 întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov având în vedere împrejurarea că sediul său se află în raza de competenţă a Judecătoriei Gheorgheni, jud. Harghita.

Prin sentinţa civilă nr. 121 din data de 12.01.2018, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Braşov, declinând competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Gheorgheni în motivare reţinându-se că sediul pârâtei este în municipiul Gheorgheni.

Astfel, având în vedere dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit dispoziţiilor art. 1027 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., competenţa de a soluţiona cererea de valoare redusă în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dispoziţiilor dreptului comun.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gheorgheni la data de 23.02.2018.

Prin înscrisul depus la data de 30.03.2018 reclamanta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gheorgheni.

Analizând cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ. actele dosarului cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Gheorgheni, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de valoare redusă formulată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 18.265,14 RON reprezentând debit şi la plata dobânzilor legale aferente. Legat de competenţa instanţei sesizate, a precizat reclamanta că a avut în vedere normele privind competenţa alternativă, reglementate de art. 113 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ.

Din actele depuse la dosar a rezultat că reclamanta are sediul în municipiul Braşov, iar pârâta îşi are sediul în municipiul Gheorgheni.

În drept, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract. Art. 116 din C. proc. civ. dispune că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Instanţa a reţinut că în cazul cererilor de valoare redusă competenţa teritorială a instanţei nu este una exclusivă, de ordine publică, ci una relativă, de ordine privată.

În toate cazurile de competenţă alternativă, alegerea instanţei aparţine reclamantului, iar odată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa teritorială a instanţei respective, nici reclamantul nemaiputând reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanţe competente.

În cauză, opţiunea reclamantei S.C. A. S.R.L. a fost în sensul soluţionării cauzei la instanţa în a cărei rază teritorială se află locul plăţii obligaţiei, respectiv Judecătoria Braşov, opţiune susţinută de prevederile art. 113 C. proc. civ.

Astfel, având în vedere că, locul plăţii obligaţiilor rezultate din relaţiile comerciale derulate între părţi este în municipiul Braşov, instanţa a constatat că soluţionarea prezentei cauze este de competenţa Judecătoriei Braşov motiv pentru care a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov şi, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei dispunând înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Braşov competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, reţine că obiectul prezentului litigiu este reprezentat de o cerere cu valoare redusă a cărei soluţionare este reglementată prin procedura specială prevăzută de art. 1027 C. proc. civ.

Prin art. 1028 C. proc. civ. competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei iar aceasta se stabileşte potrivit dreptului comun.

Regula generală de drept comun, în materia competenţei teritoriale este instituită de art. 107 C. proc. civ., care prevede că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În cauză între părţi s-a încheiat un contract comercial în formă simplificată.

În cazul cererilor de valoare redusă competenţa teritorială a instanţei nu este una exclusivă, de ordine publică, ci una relativă, de ordine privată.

Conform art. 113 alin. (1) pct. 3 din noul C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

Art. 116 din noul C. proc. civ. dispune că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Este de reţinut că, în toate cazurile de competenţă alternativă, alegerea instanţei aparţine reclamantului, iar odată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa teritorială a instanţei respective, nici reclamantul nemaiputând reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanţe competente.

În cauză, opţiunea reclamantei a fost în sensul soluţionării cauzei la instanţa de la locul executării obligaţiilor, respectiv Judecătoria Braşov, opţiune susţinută de prevederile art. 116 C. proc. civ.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantă, în favoarea Judecătoriei Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2018.