Moot cassation appeal due to cessation of suspension pending CJEU preliminary ruling: loss of interest

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2018

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1 din 4 ianuarie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanţii A. şi B..

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii A. şi B. au declarat apel.

Pe parcursul soluţionării apelului, la termenul din 28 septembrie 2016, apelanţii-reclamanţi au depus o cerere de suspendare facultativă a judecăţii cauzei până la soluţionarea cauzei C-186/16 aflată pe rolul CJUE, dosar constituit în urma sesizării făcute de către Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2014, precum şi suspendarea judecăţii în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ. până la soluţionarea dosarului ce urmează a fi înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă sesizată de Tribunalul Dolj cu dezlegarea unor probleme de drept.

Prin încheierea pronunţată la data de 28 septembrie 2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a suspendat judecata apelului, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., privind pe apelanţii-reclamanţi A. ŞI B., împotriva sentinţei civile nr. 1 din 04.01.2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2015, în contradictoriu cu intimata-pârâtă C. S.A. subrogată în drepturile S.C. D. S.A., până la soluţionarea de către CJUE a cauzei C-186/16.

Împotriva încheierii de suspendare din data de 28 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, pârâta S.C. C. S.A. a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin cererea de recurs, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei instanţei de apel în vederea soluţionării apelului declarat de reclamanţi.

În argumentarea cererii de recurs, pârâta S.C. C. S.A. susţine, în esenţă, că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile art. 413 C. proc. civ.

Acest caz de suspendare facultativă a judecăţii, susţine recurenta, are în vedere existenţa unor chestiuni prejudiciale, a căror soluţionare ar putea avea o influenţă hotărâtoare asupra rezolvării cauzei. Cu alte cuvinte, cererea a cărei suspendare se solicită trebuie să se afle într-un raport de interdependenţă cu o altă cerere, al cărei drept dedus judecăţii va influenţa în mod hotărâtor soluţionarea cauzei celei dintâi. Pentru că acest caz de suspendare facultativă să poată opera este necesar ca problema a cărei dezlegare depinde soluţia din proces să facă obiectul unei alte judecăţi în curs de desfăşurare, adică să existe o judecată pendinte.

Recurenta apreciază că în cauză nu este îndeplinită cerinţa textului de lege în baza căruia a fost suspendată soluţionarea apelului, în contextul în care CJUE nu va statua asupra niciunui drept, ci va emite o decizie preliminară interpretativă.

Având în vedere că soluţia dată de către CJUE nu este în strânsă legătură cu cauza dedusă judecăţii, precum şi împrejurarea că în cadrul dosarului în care a fost admisă cererea sunt alte părţi ce nu au legătură cu prezenta cauză, clauzele contractuale fiind diferite, precum şi că această instanţă nu va constata existenţa sau inexistenţa unui drept, recurenta-pârâtă consideră că, în mod greşit, instanţa de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Intimaţii-reclamanţi A. ŞI B. au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 12 aprilie 2017 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raportul întocmit.

Prin încheierea din 25 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis, în principiu, recursul şi a acordat termen la data de 14 februarie 2018, cu citarea părţilor.

La 18 decembrie 2017, intimaţii-reclamanţi au depus la dosar note scrise, prin care au invocat excepţia lipsei de interes a recursului declarat, dată fiind încetarea motivului de suspendare a cauzei, arătând că la 20 septembrie 2017 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu privire la cauza C-186/16.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului invocată de intimaţii-reclamanţi A. ŞI B., urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Astfel, printre condiţiile care se cer a fi îndeplinite în vederea exercitării acţiunii civile se numără şi existenţa interesului, prin interes înţelegându-se folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca acesta să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I C. proc. civ.

Cerinţa interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe întreaga durată a raportului juridic de drept procesual.

Conform art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes (…)".

În speţă, prin încheierea recurată s-a dispus suspendarea judecării apelului formulat de apelanţii-reclamanţi A. ŞI B., în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. C. S.A., până la soluţionarea de către CJUE a cauzei C-186/16.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, ulterior promovării prezentului recurs, la data de 20 septembrie 2017, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu privire la cauza C-186/16, în raport de care a fost suspendată judecata apelului.

Prin urmare, efectele încheierii atacate s-au produs până la data de 20 septembrie 2017, când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat cu privire la cauza C-186/16, de la acest moment cauza de suspendare a încetat, existând posibilitatea ca judecata apelului să poată continua.

În consecinţă, interesul promovării prezentei cereri de recurs nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, în sensul că nu mai este actual, recurenta-pârâtă C. S.A. nu mai poate justifica un interes în exercitarea căii de atac din moment ce scopul urmărit, respectiv continuarea judecăţii, poate fi atins printr-o cerere de repunere pe rol.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurenta-pârâtă a rămas fără interes, demersul procesual, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluţia consacrată jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite excepţia lipsei de interes a recursului invocată de intimaţii-reclamanţi şi, pe cale de consecinţă, va respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. împotriva încheierii din 28 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei de interes a recursului.

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenta-pârâta C. S.A. împotriva încheierii din 28 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2015.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2018.