Jurisdiction for appeal against revision judgment: material incompetence of supreme court under Art. 513(6) CPC

Şedinţa publică din data de 18 septembrie 2018

Din examinarea lucrărilor din dosar, s-au constatat următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, la data de 11 decembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL în contradictoriu cu pârâta C. S.A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a rezilierii contractului de leasing financiar nr. 31632 din 1 aprilie 2011.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

2. Prin sentinţa civilă nr. 3262 din 10 martie 2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL.

3. Apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL împotriva sentinţei civile nr. 3262 din 10 martie 2016 pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a fost respins ca neîntemeiat de către Tribunaul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 3024/2016 din 27 septembrie 2016.

4. Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL a declarat revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub dosarul nr. x/2018.

Prin decizia nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea de revizuire declarată de A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL împotriva deciziei civile nr. 3024 din 27 septembrie 2016 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibilă.

5. Împotriva deciziei nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a declarat recurs revizuenta A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,

6. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la 14 mai 2018.

7. Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 421 alin. (2) din acelaşi cod, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ. "Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate …", iar, conform prevederilor art. 132 alin. (1) C. proc. civ. "Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent".

Dispoziţiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ. prevăd că dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul.

Raportând evocatele texte legale la prevederile art. 129 alin. (2) pct. 2 din acelaşi cod, care dispun că:

"Necompetenţa este de ordine publică: 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad", şi, totodată, văzând şi dispoziţiile art. 513 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este competentă material să soluţioneze cererea de recurs pendinte.

Astfel, în cauză, obiectul cererii de recurs vizează decizia nr. 1450 A din 22 martie 2018 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. declarată împotriva deciziei nr. 3024 din 27 septembrie 2016 pronunţată de aceiaşi instanţă.

În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus invocate, se constată că competentă a soluţiona calea extraordinară de atac este Curtea de Apel Bucureşti, aceasta fiind instanţa ierarhic superioară Tribunalului Bucureşti.

Prin urmare, în temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. coroborat cu art. 513 alin. (6) din acelaşi cod, se va admite excepţia privind necompetenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocată din oficiu, şi se va declina competenţa de soluţionare a cererii de recurs în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar B. SPRL, împotriva deciziei civile nr. 1450 A din 22 martie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2018.