Material incompetence of the Supreme Court to review appeal court judgments rendered against tribunal second-instance decisions

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, la data de 30 iulie 2010, sub nr. x/2010, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L., D. şi E. a solicitat obligarea acestora să predea Cartea tehnică a imobilului din Bucureşti, Aleea x, să se constate viciile ascunse cu viclenie şi deficienţele calitative ale construcţiei din Bucureşti, Aleea x; să fie obligaţi pârâţii să remedieze, pe cheltuiala acestora, deficienţele calitative ale construcţiei menţionate şi, în subsidiar, să fie autorizată reclamanta să remedieze, pe cheltuiala pârâţilor, lucrările de remediere şi deficienţele calitative ale construcţiei menţionate; să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/1995, art. 1, art. 13, art. 7201 C. proc. civ., precum şi art. 5, art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958.

Prin sentinţa civilă nr. 8824/10.06.2011, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2011. S-a reţinut în esenţă, că obiectul cererii îl reprezintă obligaţia de a face, aspect în raport cu care, potrivit dispoziţiilor art. 5 C. proc. civ., competenţa aparţine instanţei de la domiciliul/sediul pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 1301 din 4 martie 2015, Judecătoria Buftea a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., fiind respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor să predea Cartea Tehnică a imobilului din Bucureşti, Aleea x, ca rămas fără obiect, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive formulată de către pârâta F., a respins cererea formulată împotriva pârâtei F., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive formulată de către pârâtul D., ca neîntemeiată şi a obligat pârâţii D. şi S.C. C. S.R.L., în solidar, să remedieze deficienţele calitative privind proiectarea şi construcţia imobilului situat în Bucureşti, Aleea x, astfel cum au fost stabilite prin expertiza tehnică judiciară specialitatea construcţii, întocmită în cauză de către expert tehnic judiciar G. şi la plata sumei de 33.145,45 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanta A. şi pârâtul D., cereri înregistrate pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 13 aprilie 2016.

Prin decizia civilă nr. 348/A din 13 februarie 2017, Tribunalul Ilfov, secţia I civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A. ca neîntemeiată şi a respins apelurile formulate de reclamantă şi de pârâtul D., ca nefondate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A. prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate şi admiterea apelului formulat.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov la 2 februarie 2018.

Dosarul de recurs a fost înaintat către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind înregistrat la 3 mai 2018.

La termenul de judecată, Înalta Curte a luat în examinare excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, şi a rămas în pronunţare asupra acestui aspect.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 158 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, excepţia necompetenţei materiale invocată de recurenta-reclamantă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile anume prevăzute de lege".

În temeiul acestui text de lege, Înalta Curte este instanţa competentă să soluţioneze recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ. de la 1865, "curţile de apel judecă: ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege".

Prevederile legale evocate consacră exclusivitatea de competenţă a curţilor de apel în soluţionarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel şi a hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale.

Totodată, conform art. 299 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, "recursul se soluţionează de instanţa imediat superioară celei care a pronunţat hotărârea în apel".

Acest text de lege dă expresie principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, conform căruia, învestirea instanţelor de control judiciar se face din treaptă în treaptă.

Pornind de la aceste consideraţii principiale, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 348/A din 13 februarie 2017, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia I civilă.

Fiind atacată cu recurs o hotărâre pronunţată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competenţa materială a curţii de apel, ca instanţă imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanţa imediat superioară Tribunalului Ilfov este Curtea de Apel Bucureşti rezultă că soluţionarea recursului declarat în prezenta cauză este de competenţa materială a acestei din urmă instanţe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi va declina competenţa materială de soluţionare a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 348/A din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de necompetenţă.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 348/A din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia I civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2018.