Reconstitution of property rights denied for valid pre-1962 sale to CAP; appeal dismissed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, upholding the appellate court’s decision that rejected the claimant’s request to restore property rights, thereby leaving the 2002 appellate judgment in force. The dispute concerned a civil action for the restitution of real estate (a house and land) previously claimed by the plaintiff as having been abusively taken by a former collective agricultural farm (CAP) in 1962, which was later sold to a state-owned enterprise; the lower courts found that the plaintiff had actually sold the property to the CAP for compensation, negating any abusive taking. The Supreme Court ruled that the plaintiff could not benefit from Law No. 10/2001 regarding the reconstitution of property rights because the initial transfer was a valid sale evidenced by a prior final judgment establishing the transfer of ownership, and the absence of a written contract did not render the state’s title null or invalid.
Legislator headnote
AI generatedReconstitution of property rights denied for valid pre-1962 sale to CAP; appeal dismissed: Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamantul este proprietarul bunului revendicat, care a fost preluat fără titlu de fostul CAP. Instanța a mai reținut că reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ari, iar vânzarea-cumpărarea intervenită între fostul CAP și pârâtă este nulă în condițiile art. 46 alin. (2) și (4) din Legea nr. 10/2001 și nu poate fi reținută buna credință.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20 februarie 2002 la Tribunalul Suceava reclamantul A.V. a chemat în judecată B.A. S.A., sucursala Suceava, solicitând ca prin hotărârea ce se va da această să fie obligată să-i restituie în natură pe vechiul amplasament imobilul situat în comuna Dolhasca – Județul Suceava.
În drept s-a întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.
În motivare a arătat că imobilul (construcție și teren) a fost proprietatea tatălui său, pe care după decesul acestuia l-a moștenit, fiind luat abuziv în anul 1962 de fostul CAP Dolhasca și ulterior în 1992 cumpărat de B.A., sucursala Suceava.
Prin sentința civilă nr. 280 din 27 iunie 2002 Tribunalul Suceava a admis cererea și a obligat pârâta să restituie reclamantului imobilul (casă și 10 ari) situat în vatra satului Dolhasca Județul Suceava.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamantul este proprietarul bunului revendicat, care a fost preluat fără titlu de fostul CAP. Instanța a mai reținut că reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ari, iar vânzarea-cumpărarea intervenită între fostul CAP și pârâtă este nulă în condițiile art. 46 alin. (2) și (4) din Legea nr. 10/2001 și nu poate fi reținută buna credință.
Împotriva acestei hotărâri R.B. SA, sucursala Suceava, succesoarea B.A. SA, sucursala Suceava, a formulat apel arătând că reclamantul nu a dovedit cu acte că este moștenitorul tatălui său, că imobilul trecut în registrul agricol este identic cu cel existent astăzi și că în prezent este înscris în evidența patrimoniului său.
Prin decizia nr. 58 din 20 noiembrie 2002 Curtea de Apel Suceava, secția civilă, a admis apelul, a modificat sentința atacată și rejudecând cauza a respins ca nefondată contestația.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în esență că în anul 1962 reclamantul a vândut fostului CAP Dolhasca imobilul, încasând prețul de 10.290 lei aspect pe care reclamantul nu-l contestă . În această situație nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr. 10/2001 și vânzarea către actuala R.B., sucursala Suceava, s-a făcut legal.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat recurs întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. și criticând hotărârea pentru că instanța de apel nu a avut în vedere faptul că în 1962 imobilul i-a fost preluat abuziv și nu există contract de vânzare-cumpărarea între el și fostul CAP Dolhasca.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Din actele și lucrările dosarului reiese că reclamantul a vândut în anul 1962 către CAP Dolhasca imobilul, încasând și un preț.
Sentința civilă nr. 960 din 24 februarie 1992 a Judecătoriei Suceava reține că a operat transferul dreptului de proprietate de la reclamant la CAP Dolhasca, sentința care se bucură de autoritatea de lucru judecat.
Ulterior imobilul a fost vîndut de comisia de lichidare fostului CAP.
Legea nr. 10/2001, cuprinde norme speciale de drept substanțial. Ea suprimă practic acțiunea dreptului comun în cazul ineficacității actelor de preluare la care se referă, cum se solicită a se constata în speță fără a diminua accesul la justiție.
Așa fiind, analiza celorlalte critici invocate, devine lipsită de eficiență, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
În anul 1962 reclamantul a vândut imobilul către CAP Dolhasca, încasând și o despăgubire, situație în raport de care, necontestând încasarea prețului nu poate fi reținută preluarea abuzivă a imobilului. Neexistența contractului de vânzare-cumpărare între reclamant și fostul CAP Dolhasca nu duce la nulitatea titlului statului, imobilul fiind înscris în evidența patrimonială a fostului CAP Dolhasca până la vânzarea către B.A., sucursala Suceava, și titluar de rol fiind A.I.V. în perioada 1959 – 1962.
Pentru cele ce preced recursul este nefondat, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul A.V. împotriva deciziei 58 din 20 noiembrie 2002 a Curții de Apel Suceava – ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 noiembrie 2003.