Murder conviction upheld due to failure to prove mitigating circumstance of provocation under Penal Code Art. 73(b)

Examinând recursul de față, constată:

Prin sentința penală nr. 263 din 23 martie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj s-a dispus condamnarea inculpatului B.V. la 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedeapsă du-rata reținerii și a arestării preventive de la 23 noiembrie 2003 la zi.

Inculpatul a fost obligat la 5.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă U.A.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului corp delict.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În fapt s-au reținut următoarele:

La data de 20 noiembrie 2003 inculpatul a venit acasă de la câmp în jurul orei 17,00, sub influența băuturilor alcoolice.

După scurt timp a strigat la poartă victima M.N. Inculpatul nu era de acord ca fiica sa R.M., care locuia împreună cu el din luna iunie 2003, să aibă relații cu M.N. plângându-se de mai multe ori consătenilor că fiica sa este imorală.

Inculpatul i-a spus fiicei sale să iasă afară. R.M. a ieșit în curte, unde l-a văzut pe M.N., care se îndrepta spre ea. În acel moment a venit și inculpatul care l-a lovit pe M.N. în zona gâtului cu un cuțit pe care îl luase din bucătărie. Victima s-a retras din curte și a reușit să ajungă până la colțul casei numitei T.M., unde a decedat.

Din raportul de constatare medico-legală nr. 4735/ A.3 din 17 decembrie 2003 s-a reținut că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemorgaiei externe și interne, urmare unei plăgi tăiate – înțepate penetrante cu secționarea arterei subclaviculare drepte.

Situația de fapt a fost stabilită pe baza declarațiilor martorilor R.M., D.C., T.M., L.R.I. și Ș.M., declarațiilor inculpatului și a procesului verbal de constatare și a planșelor fotografice.

S-a reținut că în drept fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen.

Pe latură civilă s-a reținut că inculpatul a fost de acord că plătească cheltuielile de înmormântare în sumă de 5.000.000 lei solicitate de U.A.

Prin decizia penală nr. 223 din 6 mai 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat reținându-se că nu este întemeiată susținerea inculpatului că a comis fapta în stare de provocare.

Inculpatul a declarat recurs susținând că a comis fapta în stare de provocare fiind agresat de victimă și a solicitat aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și în consecință reducerea pedepsei.

Recursul își găsește temeiul în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.

Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

În speță, nu sunt însă întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se reține circumstanțe atenuante a provocării, întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul a lovit victima cu cuțitul fără ca aceasta să fi avut un comportament provocator în înțelesul art. 73 lit. b) C. pen.

Susținerea inculpatului că victima l-a scuipat și l-a lovit este infirmată de declarațiile martorei R.M., care a arătat că tatăl său a ieșit în curte și apoi a revenit în casă și i-a spus „ieși afară că ți-a venit câinele”, ea a ieșit și l-a văzut pe M.N. în curte, apoi a ieșit tatăl ei din bucătărie și fără ca victima să-i spună ceva, sau să-l agreseze, a lovit-o cu cuțitul.

Cum nici din examinarea cauzei din oficiu nu rezultă existența vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce în continuare, la zi, durata arestării preventive.

Conform art. 192 alin. (1) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V., împotriva deciziei penale nr. 223 din 6 mai 2004 a Curții de Apel Craiova.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 23 noiembrie 2003 la 20 septembrie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 septembrie 2004.