Aggravated robbery conviction upheld; 5-year sentence and Bucharest entry ban affirmed.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed as unfounded the defendant's appeal against the Court of Appeal's decision, thereby upholding the conviction for aggravated robbery (tâlhărie) under art. 211 para. (2) lit. b) and c) of the Penal Code, with a final sentence of 5 years' imprisonment and a one-year prohibition on entering Bucharest under art. 116 Penal Code; the Court also credited the period of pretrial detention from 14 December 2003 to 17 September 2004 and ordered the defendant to pay judicial costs. The dispute arose from a robbery committed on 14 December 2003, when the defendant threatened and struck the victim at a metro station exit, stealing money and personal items later found on him. The Court of Appeal had already corrected the trial court's erroneous finding of recidivism (art. 37 lit. b) — previous convictions were for offenses committed as a minor) and added the art. 116 interdiction because the defendant lacked a domicile in Bucharest where the crime occurred. The Supreme Court affirmed the lower courts' factual and legal findings, declining to apply mitigating circumstances or reduce the sentence, which was already set at the statutory minimum, given the offense's social danger and the defendant's criminal record.
Legislator headnote
AI generatedart. 37 lit. b) C. pen, art. 64 C. pen, art. 116 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Aggravated robbery conviction upheld; 5-year sentence and Bucharest entry ban affirmed: 211 para. (2) lit. b) and c) of the Penal Code, with a final sentence of 5 years' imprisonment and a one-year prohibition on entering Bucharest under art. 116 Penal Code; the Court also credited the period of pretrial detention from 14 December 2003 to 17 September 2004 and ordered the defendant to pay judicial costs. The dispute arose from a robbery committed on 14 December 2003, when the defendant threatened and struck the victim at a metro station exit, stealing money and personal items later found on him. The Court of Appeal had already corrected the trial court's erroneous finding of recidivism (art. 37 lit. b) — previous convictions were for offenses committed as a minor) and added the art. 116 interdiction because the defendant lacked a domicile in Bucharest where the crime occurred. The Supreme Court affirmed the lower courts' factual and legal findings, declining to apply mitigating circumstances or reduce the sentence, which was already set at the statutory minimum, given the offense's social danger and the defendant's criminal record.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis is the legal ground cited in the reasoning for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 797 din 11 iunie 2004, a condamnat pe inculpatul O.F. la 6 ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 15 decembrie 2003 la zi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în seara de 14 decembrie 2003, la ieșirea din stația de metrou C.B., inculpatul a deposedat prin amenințare cu o unghieră și lovire cu pumnul în obrazul drept pe partea vătămată V.S., de suma de 300.000 lei, o șapcă și o pereche de mănuși.
Alertate de către partea vătămată, organele de poliție au reușit să identifice și să-l rețină pe inculpat, pentru ca în urma percheziției corporale să se găsească asupra acestuia bunurile părții vătămate, cu excepția sumei de bani.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr. 544/ A din 22 iulie 2004, admițând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpat, a desființat sentința atacată cu privire la greșita reținere a stării de recidivă și la omisiunea aplicării inculpatului a dispozițiilor art. 116 C. pen. și rejudecând cauza, în aceste limite, a dispus:
A înlăturat aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., l-a condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare.
În baza art. 116 C. pen., a interzis acestuia dreptul de a se afla în București, pe o durată de un an.
S-a motivat că prima instanță a reținut greșit starea de recidivă, câtă vreme hotărârile de condamnare anterioare privesc infracțiuni săvârșite în timpul minorității.
În ceea ce privește aplicarea art. 116 C. pen., această soluție este impusă de împrejurarea că inculpatul nu are domiciliul în București și a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa în cauza de față pe raza acestui municipiu.
Împotriva deciziei curții de apel, inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei, având în vedere că este tânăr, și că a avut comportare sinceră pe parcursul procesului.
Recursul declarat este nefondat.
În raport de probatoriul administrat, starea de fapt stabilită este în deplină concordanță cu aceasta, iar încadrarea juridică dată faptei săvârșite de inculpat cu modificările avute pe parcursul judecării cauzei este legală.
Situațiile favorabile invocate de inculpat în recursul său au fost avute în vedere de instanța de apel la individualizarea pedepselor, care au fost fixate la nivelul minimului special.
În cauză nu se impune recunoașterea și aplicarea de circumstanțe atenuante cu consecința reducerii pedepsei, ținând seama de pericolul social al faptei, de circumstanțele aparținând faptei, cât și ale făptuitorului care are antecedente penale, el suferind condamnări penale încă din perioada minoratului.
Deci, se impune a se menține pedeapsa în cuantumul fixat, pentru reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii unor fapte așa de grave.
Neconstatându-se nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul urmează să fie respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F. împotriva deciziei penale nr. 544 din 22 iulie 2004 a Curții de Apel București, secția a II a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 14 decembrie 2003 până la 17 septembrie 2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 septembrie 2004.