Jurisdictional competence to review appellate suspension orders under Article 414(1) of the Code of Civil Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) accepted the exception of material incompetence and declined jurisdiction, ruling that the appeal against the Court of Appeal's suspension order must be resolved by the Court of Appeal of Bucharest. The dispute arose from a borrower's claim to annul abusive clauses in a consumer credit contract regarding file preparation and management fees, a claim that was initially granted by the first instance and appealed by the lender. While the case involved substantive consumer credit law, the Supreme Court's decision was procedural, focusing exclusively on the jurisdictional error of the Court of Appeal which had suspended the judgment pending a related legal dispute. The decisive legal basis was Article 414(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that separate appeals against suspension orders are lodged with the hierarchically superior court of the instance that issued the suspension, thereby establishing that the High Court lacked competence to hear the appeal against a first-instance appellate court decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ, art. 132 C. proc. civ, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004; Jurisdictional competence to review appellate suspension orders under Article 414(1) of the Code of Civil Procedure: Prin încheierea din 19 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a dispus suspendarea judecăţii apelului declarat de pârâta B. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 11279/2016 din 21 iunie 2016, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 iunie 2018
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.11.2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., să se constate caracterul abuziv al art. 8 din contractul de credit nr. x/06.07.2007 şi obligarea pârâtei la restituirea sumelor achitate nedatorat; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 11279/2016 din 21 iunie 2016, a fost admisă cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., astfel cum a fost precizată.
A fost constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze, prevăzute în contractul de credit nr. x/06.07.2007:
- art. 8 pct. 1, referitor la comisionul de întocmire dosar;
- art. 8 pct. 3 referitor la comisionul de gestionare a creditului.
S-a dispus înlăturarea clauzelor sau părţilor de clauze constatate abuzive din contractul de credit nr. x/06.07.2007.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 420 EURO plătibili în RON la cursul valutar de la data achitării cu titlu de comision de întocmire dosar, perceput în mod abuziv şi suma de 3725 EURO plătibili în RON la cursul valutar de la data achitării cu titlu de comision de gestionare, perceput în mod abuziv calculat lunar, până la scadenţa din luna noiembrie 2015.
Prin încheierea din 19 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a dispus suspendarea judecăţii apelului declarat de pârâta B. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 11279/2016 din 21 iunie 2016, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta B. S.A., acesta fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 13 noiembrie 2017.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în apel.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi din art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, examinarea dispoziţiilor art. 94, 95, 96 şi 97 C. proc. civ. relevă organizarea, în sens ierarhic, a instanţelor competente să soluţioneze căile de atac.
Mai mult, sintagma "instanţa ierarhic superioară" este prezentă în mai multe articole ale C. proc. civ. - putând fi enumerate, cu titlu de exemplu, art. 53 alin. (1), art. 64 alin. (4), art. 132 alin. (4), art. 344, art. 406 alin. (6), art. 410, art. 414 alin. (1), art. 421 alin. (2), art. 437 alin. (1), art. 440 şi art. 1071 alin. (1) -, întotdeauna cu scopul de a indica instanţa competentă să soluţioneze o cale de atac.
În speţă, necompetenţa materială a instanţei supreme rezultă din dispoziţiile imperative ale art. 414 alin. (1) din noul C. proc. civ.:
"Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară. Când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."
De aceea, în condiţiile pronunţării hotărârii recurate de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Bucureşti, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2018.