Tax enforcement appeal suspended for absence; lack of current interest moots challenge to suspension order
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of an enforcement debtor, ruling in favor of the tax authority, thereby leaving the appellate court's decision to suspend proceedings in force. The dispute arose when the debtor challenged an interlocutory order that suspended the appeal proceedings against a final judgment upholding the tax authority's late filing exception, arguing that the creditor had requested judgment in absentia. The court determined that the debtor lacked current legal interest (*interes actual*) in pursuing the appeal because the underlying appeal had been resumed and finally decided by the appellate court, rendering the challenge to the suspension order moot. The decision was grounded in Article 32(1)(d) and Article 33 of the Civil Procedure Code, which require that legal interest be legitimate, personal, and current throughout the litigation process, concluding that the debtor's objective of continuing the judicial process had been achieved without the need for the Supreme Court's intervention.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 alin. (4) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ; Tax enforcement appeal suspended for absence; lack of current interest moots challenge to suspension order: Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
1. Prin Sentinţa nr. 169/C-C din 18 octombrie 2016 pronunţată de Tribunalul Specializat Argeş, în Dosarul nr. x/2016, a fost admisă excepţia tardivităţii invocată de creditorul fiscal Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş şi s-au respins contestaţiile formulate de către A. SRL, ca fiind tardiv formulate.
2. Împotriva acestei sentinţe, A. SRL, prin administrator special B., a declarat apel, care a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016.
Prin încheierea din 7 martie 2017, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa nejustificată a părţilor şi de faptul că nu s-a solicitat judecata în lipsă.
3. Împotriva acestei încheieri, debitoarea A. SRL, prin administrator special B., a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii atacate, cu consecinţa reluării judecăţii în vederea soluţionării apelului.
În motivarea recursului s-a arătat de către recurenta-debitoare faptul că, procedura privind continuarea judecării şi soluţionarea cauzei erau legal îndeplinite la termenul de judecată din 7 martie 2017, având în vedere că intimatul-creditor din cauză a solicitat, prin întâmpinare, judecarea cauzei în lipsa părţilor.
4. Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.
Prin încheierea din camera de consiliu din 26 septembrie 2017 a fost încuviinţat, în unanimitate, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ.
Recurenta-debitoare A. SRL, prin administrator special B., a formulat punct de vedere la raport, solicitând instanţei să se constate că recursul a rămas fără obiect, întrucât cauza a fost repusă pe rol, iar pricina soluţionată prin Decizia nr. 336 din 18 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
5. Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate excepţia lipsei interesului recurentei în soluţionarea recursului în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., urmând să respingă recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În prealabil, se reţine că, deşi recurenta-debitoare a invocat excepţia lipsei de obiect a cererii de recurs, Înalta Curte va da eficienţă excepţiei lipsei interesului în promovarea recursului.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.
Interesul este o condiţie de fond pentru exercitarea acţiunii în justiţie. Acesta reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I din C. proc. civ.
Condiţia actualităţii interesului, ca o componentă a acestei condiţii de fond a acţiunii, trebuie să se verifice nu numai la data sesizării instanţei, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac etc.).
Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii în procedura specifică.
Cum pe parcursul litigiului promovat de recurenta-debitoare A. SRL, prin administrator special B., s-a reluat judecata pricinii, demersul procesual de recurare a încheierii de suspendare a judecăţii apelului, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică.
Din această perspectivă, se constată că recurenta-debitoare A. SRL, prin administrator special B., nu justifică un interes actual în soluţionarea căi de atac a recursului promovat împotriva încheierii din 7 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor.
Astfel, ulterior promovării prezentului recurs, la data de 17 martie 2017 intimata-creditoare Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş a solicitat repunerea pe rol a cauzei, încetând motivul ce a stat la baza încheierii de suspendare, pricina fiind, de altfel, soluţionată definitiv, prin Decizia nr. 336 din 18 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin urmare, recurenta-debitoare A. SRL, prin administrator special B., nu mai poate justifica un interes în exercitarea căii de atac din moment ce scopul urmărit, respectiv continuarea judecăţii, a fost atins printr-o cerere de repunere pe rol, împrejurare faţă de care Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de debitoarea A. SRL, prin administrator special B., împotriva încheierii din 7 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2018.
GGC - GV