Material incompetence of the Supreme Court for cassation appeals against Tribunal decisions under the hierarchical judicial system

Şedinţa publică din data de 24 mai 2018

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor la efectuarea lucrărilor de consolidare, drenare ape subterane, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău şi lucrări de refacere şi consolidare a drumului, str. x, obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului cauzat prin fapta lor culpabilă .

Prin sentinţa civilă nr. 1624/17.02.2016, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea de chemare în judecată, precizată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR B. şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA, PRIN PRIMAR B., ca fiind neîntemeiată.

A respins cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR B. în contradictoriu cu chemaţii în garanţie MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, GUVERNUL ROMANIEI-MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE, ca fiind rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei civile nr. 1624/17.02.2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. x/2013 ca netemeinică şi ne legală, şi pe cale de consecinţă, admiterea cererii de chemare în judecata, formulată şi precizată, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Cluj, secţia Civilă prin decizia civilă nr. 1149/A/2017 din 20.09.2017 a admis apelul promovat de către reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1624/2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. x/2013 la data de 17 februarie 2016 pe care a schimbat-o în totalitate şi pe cale de consecinţă:

A admis cererea de chemare în judecată, precizată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii MUNICIPIUL TURDA, prin primar şi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA, prin primar.

A obligat pârâţii în solidar la efectuarea lucrărilor stabilite prin studiile geotehnice realizate în anii 2000 şi 2008 de către S.C-C. S.A, respectiv lucrări de consolidare, drenare ape subterane, drenare ape din precipitaţii, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău şi lucrări de refacere şi consolidare a drumului, pentru zona afectată de alunecări de teren masive situată în Municipiul Turda, zona Durgău, str. x, jud. Cluj.

A obligat pârâţii în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 9995 RON cu titlu de despăgubiri.

A obligat pârâţii în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 36101,61 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxă de timbru aferente primei instanţe şi apelului, onorarii experţi şi onorariu avocat.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâtele CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PIRMAR, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia Civilă.

Prin decizia civilă nr. 20R/2018 din 14.02.2018 Curtea de Apel Cluj, secţia I Civilă a declinat competenţa materială de soluţionare a recursului declarat de pârâţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA PRIN PIRMAR, împotriva deciziei civile nr. 1149A din 20.09.2017 a Tribunalului Cluj.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12.03.2018.

La termenul de judecată din 24 mai 2018, Înalta Curte a invocat excepţia necompetenţei materiale în soluţionarea recursului de faţă, asupra căreia, în temeiul art. 132 raportat la art. 494 C. proc. civ., a reţinut următoarele:

Instanţa competentă să soluţioneze recursul este Curtea de Apel Cluj.

Este adevărat că, potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., curtea de apel judecă, ca instanţă de recurs în cazurile anume prevăzute de lege, însă aceasta nu înseamnă că toate recursurile, indiferent de instanţa care le-a pronunţat, vor fi soluţionate de instanţa supremă.

Trebuie subliniat că, nu doar în cazul competenţei materiale a curţii de apel ca instanţă de recurs este reglementată condiţionarea "în cazurile anume prevăzute de lege", ci aceasta determină capacitatea tuturor instanţelor de control judiciar de a judeca, ca instanţe de recurs: pentru tribunale la art. 94 pct. 3 C. proc. civ., pentru curţile de apel la art. 96 pct. 3 C. proc. civ. şi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la art. 97 pct. 1 C. proc. civ.

Această ierarhie instituţională, rezultă în mod evident atât din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cât şi din art. 94 - 97 C. proc. civ.

Din ansamblul prevederilor C. proc. civ. se poate deduce că judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanţelor de judecată într-un sistem piramidal ce are la bază judecătoriile şi în vârful cărora se găseşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestirea instanţelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanţă de la un nivel intermediar.

Astfel, competenţa de soluţionare a recursurilor aparţine şi altor instanţe decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aspect ce reiese şi din interpretarea sintagmei "instanţa ierarhic superioară" din cadrul art. 483 alin. (4) C. proc. civ., al cărui rol nu este de a conferi instanţei supreme competenţa de a soluţiona orice recurs, rolul acestei sintagme fiind cel de a crea o dihotomie între recursurile de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte şi recursurile de competenţa celorlalte instanţe de control judiciar - tribunale şi curţi de apel, pe de altă parte.

Totodată, potrivit art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, fiind evident şi în această situaţie că sintagma "cazurile prevăzute de lege" se referă pe de o parte la principiul legalităţii căii de atac şi, pe de altă parte, la posibilitatea criticării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unor hotărâri pronunţate de curţile de apel.

În aplicarea dispoziţiilor legale enunţate, instanţa competentă de a soluţiona calea extraordinară de atac a recursului este Curtea de Apel Cluj, secţia Civilă, aceasta fiind instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat decizia în apel, respectiv Tribunalul Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de necompetenţă.

Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurenţii-pârâţi CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA şi MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. şi intimaţii chemaţi în garanţie GUVERNUL ROMÂNIEI-MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE şi MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1149/A/2017 din 20 septembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia Civilă în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2018.