Unfair competition injunctions are non-remediable by cassation under Art. 483 al. 2 CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeals filed by both the plaintiff and the defendant, thereby rendering the appellate court’s decision of June 20, 2017, final and binding. The underlying dispute involved an action for unfair competition, wherein the plaintiff claimed the defendant’s provision of maintenance and repair services for its equipment constituted unlawful competition, seeking injunctive relief and damages; the first instance court had partially granted the injunction and damages, while the appellate court reduced the damages to 160,000 RON and reversed the injunction, leading both parties to appeal to the High Court. The decisive legal basis for dismissing the appeals was that the main claim—a non-monetary obligation to cease specific acts—fell under Article 94(1)(h) of the Code of Civil Procedure, which is not subject to cassation appeal under Article 483(2); consequently, the entire decision, including the accessory monetary claim for damages, was deemed final after the second instance in accordance with the principle that accessory claims follow the legal regime of the principal claim.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ, art. 460 alin. (2) C. proc. civ; Unfair competition injunctions are non-remediable by cassation under Art. 483 al. 2 CPC: Recurenta-pârâtă S.C. B. S.A., prin punctul de vedere privind raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. privind sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 mai 2018
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.C. A. prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă a solicitat obligarea pârâtului B. S.A., la încetarea faptelor de concurenţă neloială, respectiv încetarea prestării de servicii de întreţinere şi reparaţii la echipamentele fabricate de S.C. A. S.R.L. pentru care aceasta deţine certificatele de omologare tehnică feroviară OT nr. 414/2006, nr. 416/2006 şi nr. 361/2001 şi Agrementul tehnic feroviar seria x nr. x/2013, precum şi pentru echipamentele fabricate de A. S.R.L. pentru care reclamanta deţine Brevetul de invenţie x.01.2007, certificatele de omologare tehnică feroviară seria x nr. x/2005, nr. y/2001 şi Agrementul tehnic feroviar seria x nr. x/2013 şi, totodată, obligarea pârâtului la plata despăgubirii de 320.000 RON reprezentând prejudiciul material produs prin faptele de concurenţă neloială, cât şi la publicarea dispozitivului sentinţei în trei ziare naţionale şi la plata cheltuielilor de judecată.
Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă prin sentinţa nr. 399 din data de 8 noiembrie 2016, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A.; a obligat pârâtul la încetarea faptelor de concurenţă neloială, respectiv încetarea prestării de servicii de întreţinere şi reparaţii la echipamentele fabricate de S.C. A. S.R.L., pentru care aceasta deţine certificatele de omologare tehnică feroviară seria x nr. x/2006, seria x nr. x/2006, seria x nr. x/2001, seria x nr. x/2005, seria x nr. x/2001 şi brevetul de invenţii x din 30.01.2007; a obligat pârâtul la plata sumei de 248.320 RON, despăgubiri şi la plata sumei de 14.850,4 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi a respins cererea de publicare a dispozitivului sentinţei.
Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă, prin decizia nr. 515/2017 din 20 iunie 2017 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 399/2016 din data de 8 noiembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă; a admis apelul declarat de pârâta S.C. B. S.A.; a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a admis în parte acţiunea; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 160.000 RON, reprezentând despăgubiri; a respins capătul de cerere având ca obiect încetarea faptelor de concurenţă neloială constând în încetarea de prestării servicii de întreţinere şi reparaţii la echipamentele fabricate de S.C. A. S.R.L.; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 11.979 RON cu titlu de cheltuieli de judecată; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate şi a obligat apelanta reclamantă la plata către apelanta pârâtă a sumei de 2.152,5 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva deciziei nr. 515/2017 din 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâta S.C. B. S.A. au declarat recurs.
Prin întâmpinările depuse la dosar atât reclamanta S.C. A. S.R.L., cât şi pârâta S.C. B. S.A. au solicitat respingerea recursului celeilalte părţi.
Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 06 decembrie 2017, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 19.12.2017.
Recurenta-pârâtă S.C. B. S.A., prin punctul de vedere privind raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. privind sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea din data de 23 mai 2018 a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., formulată de petenta S.C. B. S.A..
Analizând recursurile formulate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sunt inadmisibile, pentru următoarele considerente:
Decizia ce formează obiectul prezentelor recursuri nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.
Prezenta cauză vizează o acţiune în concurenţă neloială, fiind supusă dispoziţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 12 din 31 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei (publicată în Monitorul Oficial nr. 586 din 06. 08.2014) aprobată prin Legea nr. 117/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 355 din 22 mai 2015.
Capătul principal al acţiunii îl constituie o obligaţie de a face, obligaţia de a înceta un act de concurenţă neloială. Acest capăt de cerere este neevaluabil în bani, chiar dacă se susţine că a produs un prejudiciu material.
Potrivit dispoziţiilor art. 94 pct. 1 pct. h C. proc. civ., judecătoriile judecă cererile privind obligaţia de a face sau de a nu face, neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe.
În cauză, ne aflăm doar în prezenţa unei derogări în materie de competenţă materială, acţiunile în încetarea faptelor de concurenţă neloială fiind de competenţa tribunalelor. Legea derogă în acest sens numai în materie de competenţă, nu şi în materia căilor de atac.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului cererile prevăzute de art. 94 pct. 1 lit. a)-j). Cum cererea de faţă se încadrează în dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. h) C. proc. civ., reiese că hotărârile pronunţate în acţiunile în obligaţia de a înceta un act de concurenţă neloială (obligaţia de a face neevaluabilă), nu sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs, fiind supuse numai apelului.
Recursul este inadmisibil chiar dacă acţiunea are şi un petit evaluabil. Petitul evaluabil este o cerere accesorie, derivând din actul de concurenţă neloială. Potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2) C. proc. civ., dacă prin aceeaşi hotărâre au fost soluţionate şi cereri accesorii, hotărârea este supusă în întregul ei căii de atac prevăzute de lege pentru cererea principală.
Astfel, se constată că decizia recurată, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. este definitivă, fiind pronunţată în calea de atac a apelului, fără drept de recurs.
Caracterul definitiv conferit acestei decizii, prin reglementarea legală, exclude posibilitatea declarării căii de atac a recursului.
În consecinţă, decizia pronunţată de instanţa de apel fiind definitivă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., din interpretarea căruia rezultă că o hotărâre nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., constată că recurenţii nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv, motiv pentru care va respinge recursurile ca inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi de recurenta-pârâta S.C. B. S.A. împotriva deciziei nr. 515/2017 din 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 mai 2018.