Revision of cassation decision rejected for failure to meet statutory grounds and inapplicable claim of omitted merits adjudication
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petition for revision filed by the claimant, thereby confirming the finality of its previous cassation decision which had rejected the claimant's appeal against the Court of Appeal's judgment. The dispute concerned a civil action regarding the invalidity of property adjudication acts, where the claimant argued that the appellate court violated due process and the right to a fair trial by failing to hear him on the merits, and that the lower courts erroneously applied the doctrine of res judica by misidentifying the legal personality of the opposing party (a non-incorporated structure versus a separate legal entity). The court held that the revision grounds under Article 509(1)(1) of the Code of Civil Procedure were inadmissible, ruling that the failure to invoke a public order ground in a timely manner does not constitute a "less than requested" judgment (minus petita), and that disagreement with the substantive ruling on the inexistence of res judica is not a valid basis for revision.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 107/2002, art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1201 C. civ; Revision of cassation decision rejected for failure to meet statutory grounds and inapplicable claim of omitted merits adjudication: Raportat la aceste aspecte, revizuentul apreciază că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. l din C. proc. civ., întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a cerut.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2018
Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2116 din 07 aprilie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., invocând, în esenţă, următoarele motive:
Prin recursul declarat în dosarul nr. x/2015, soluţionat prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, s-a solicitat instanţei să constate motivul de ordine publică, chiar să se sesizeze instanţa din oficiu, asupra încălcării dreptului recurentului la un proces echitabil, a dreptului la apărare în faza de apel şi nu în ultimul rând abuzul de putere folosit de către instanţa de apel Craiova prin faptul că nu i-a fost dat cuvântul pe fond, fiind prezent în faţa acestei instanţe, dându-i-se cuvântul doar asupra excepţiei lipsei de interes în cauză.
Revizentul arată că aceste aspecte reies şi din înregistrarea şedinţei publice din data de 7.04.2016 a Curţii de Apel Craiova.
La data de 3 aprilie 2017 a înregistrat în dosarul nr. x/2015 punctul de vedere solicitat de instanţă prin raportul ce i-a fost adus la cunoştinţă la 30 martie 2017, la punctul doi invocând motivele de ordine publică privind încălcarea dreptului la apărare, nefiindu-i dat cuvântul pe fondul cauzei deduse judecăţii.
Raportat la aceste aspecte, revizuentul apreciază că este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. l din C. proc. civ., întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a cerut.
Revizuentul invocă, de asemenea, raportat tot la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. l din C. proc. civ., că instanţa s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, dar din eroare nu a constatat că nu există autoritate de lucru judecat.
Astfel, prin sentinţa nr. 7854 din 15 noiembrie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, pronunţată în dosarul nr. x/2012, apelată nicidecum definitivă cum eronat reţine instanţa prin decizia nr. 80 din 6 iunie 2013 a Tribunalului Mehedinţi, prin care s-a respins acţiunea şi s-a statuat cu autoritate de lucru judecat că adjudecatara imobilelor a fost Administraţia Naţională Apele Române, unitate cu personalitate juridică, potrivit art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 107/2002, aceasta fiind reprezentată în cadrul licitaţiei.
Or, aici se observă superficialitatea analizei dosarului dedus judecăţii prin faptul că nu s-a observat că decizia Tribunalului Mehedinţi este în fază de apel aceasta având şi recurs în 15 zile, dar nici faptul că nu a intervenit puterea autorităţii de lucru judecat prin sentinţa nr. 7854/15.11.2012, pronunţată de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, deoarece instanţa de apel, respectiv Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă, prin decizia nr. 80/A din 6 iunie 2013 în dosarul nr. x/2012 a recalificat acţiunea din constatarea nulităţii absolute a celor două acte de adjudecare în contestaţie la executare, aceasta fiind calificarea dată în mod definitiv de Curtea de Apel Craiova, secţia I-a Civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata B. S.A. a solicitat respingerea cererii de revizuire. Primul motiv invocat de revizuent nu poate fi reţinut, în condiţiile în care instanţa s-a pronunţat în limitele în care a fost învestită. Al doilea motiv invocat este inadmisibil, întrucât nu poate fi circumscris textului legal invocat, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
Intimata ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ APELE ROMÂNE - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU, prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Analizând cererea de revizuire formulată, Înalta Curte reţine următoarele:
Prealabil, se impune a se arăta că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.
Situaţiile în care poate fi exercitată revizuirea sunt expres şi limitativ reglementate de dispoziţiile art. 509 pct. 1-11 din noul C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din acest cod:
"Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Motivul de revizuire prevăzut de aceste dispoziţii legale este o aplicare a principiului disponibilităţii, precum şi a obligaţiei instanţei de a judeca toate pretenţiile ce fac obiectul cauzei. Aşadar, instanţa are obligaţia de a respecta cadrul procesual stabilit de părţi, dar în limitele învestirii, trebuie să soluţioneze pricina în întregul ei.
Sub un prim aspect, revizuentul invocă faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, respectiv faptul că a solicitat instanţei să constate motivul de ordine publică, chiar să se sesizeze instanţa din oficiu, asupra încălcării dreptului său la un proces echitabil, a dreptului la apărare în faza de apel şi nu în ultimul rând abuzul de putere folosit de către Curtea de Apel Craiova prin faptul că nu i-a fost dat cuvântul pe fond, fiind prezent în faţa acestei instanţe, dându-i-se cuvântul doar asupra excepţiei lipsei de interes în cauză.
Înalta Curte reţine că prin decizia nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 2116 din 07 aprilie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.
Singurul motiv de casare invocat, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a vizat faptul că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 1201 C. civ., în sensul că nu există autoritate de lucru judecat, având în vedere că în dosarul nr. x/2012, a avut calitatea de pârâtă Administraţia Naţională Apele Române Sistemul de Gospodărire a Apelor Drobeta Turnu Severin, o structură fără personalitate juridică, iar în prezenta cauză, calitatea de pârâtă o are Administraţia Naţională Apele Române Administraţia Bazinală de Apă Jiu.
Argumentele invocate de către revizuent nu pot fi reţinute, întrucât nu se poate vorbi despre o "minus petita" atunci când instanţa de recurs nu a reţinut din oficiu un motiv de casare de ordine publică, neinvocat de recurent în termen, deşi putea să o facă.
Pentru a putea fi reţinută cea de-a doua ipoteză a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din noul C. proc. civ. este necesar ca instanţa de judecată să fi omis să soluţioneze un capăt de cerere, mai exact să nu se fi pronunţat asupra tuturor cererilor formulate în termen, indiferent dacă ele au caracter principal, accesoriu, incidental sau aditional, situaţie care nu poate fi reţinută în cauză.
Nici argumentul ce vizează eroarea instanţei cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat nu poate fi reţinut.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, singurul motiv de casare invocat şi asupra căruia instanţa s-a pronunţat a vizat tocmai inexistenţa autorităţii de lucru judecat. Nemulţumirea revizuentului cu privire la soluţia dată de instanţa de judecată asupra motivului de recurs nu poate constitui temei al cererii de revizuire.
Aşa fiind, pentru toate argumentele de fapt şi de drept care preced, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1439 din 17 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2015.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2018.