Jurisdictional conflict over contesting a public sector recruitment contest: central administrative authority acts require first-instance appellate jurisdiction

Şedinţa publică din data de 16 mai 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017 din data de 09.02.2017, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI anularea actelor administrative care au stat la baza respingerii contestaţiei nr. x/06.01.2017 şi anularea concursului ca fiind nelegal organizat.

Prin sentinţa civilă nr. 4438 din data de 11.07.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi s-a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrat dosarul la data de 28.08.2017, sub numărul x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 3217 din data de 19.09.2017, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII -a conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost înregistrat dosarul la data de 24.10.2017, sub numărul x/2017.

Faţă de excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art. 35 din Regulamentul cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice din 23.03.2011, aprobat prin H.G. nr. 286/2011 candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci acesta este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei.

Reclamanta A. a solicitat anularea actelor administrative care au stat la baza respingerii contestaţiei nr. x/06.01.2017 şi anulare concursului de ocupare a unui post vacant de Şef Serviciu Electricitate - Fizica din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci/OSIM), organizat în baza H.G. nr. 286/2011, în cauză fiind aplicabil art. 10 din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia acest tip de litigiu sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În lumina acestor considerente de fapt şi de drept, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Totodată a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi în baza art. 133 coroborat cu art. 135 C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului îl reprezintă anularea actelor administrative care au stat la baza respingerii contestaţiei nr. x/06.01.2017 şi anulare a concursului de ocupare a unui post vacant, organizat în baza H.G. nr. 286/2011.

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 573/1998 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci acesta este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Economiei.

Litigiul de faţă se referă la legalitatea unor acte ale unei autorităţi publice centrale motiv pentru care este aplicabil art. 10 din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Având în vedere că în speţă trebuie analizată legalitatea unor acte ale unei autorităţi publice centrale, instanţa competentă să judece în fond cauza este secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2018.