Civil appeal annulled for non-payment of mandatory judicial stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the plaintiff against the Court of Appeal's decision, ruling that the appeal was invalid due to the failure to pay the mandatory judicial stamp duty. The dispute originated from a civil action for damages concerning a contractual or statutory obligation, which had previously been dismissed by the first-instance court based on the statute of limitations; although the appellate court had initially ordered a retrial on the merits, a subsequent review rejected the plaintiff's appeal, a decision the plaintiff then challenged at the highest level without complying with fiscal formalities. The decisive legal basis was Article 33(2) of Urgent Government Ordinance No. 80/2013 and Article 486(2) of the Code of Civil Procedure, which require the prepayment of judicial stamp duty and grant the court authority to annul a legal remedy if the party fails to cure the lack of stamping within the prescribed ten-day period after being notified.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din O.U.G nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013; Civil appeal annulled for non-payment of mandatory judicial stamp duty: Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 mai 2018
Asupra cererii de recurs de faţă
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 249/NLP/PI/17.04.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2013, Tribunalul Timiş a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul B..
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând anularea sentinţei apelate, respingerea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţa de fond.
Prin decizia civilă nr. 847/08.10.2015 pronunţată în dosar nr. x/2013, Curtea de Apel Timişoara a admisapelul formulat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul-pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 249/NLP/PI/17.04.2015 pronunţată de Tribunalul Timiş, a anulat în parte sentinţa apelată şi a trimis spre rejudecare primul petit, având ca obiect obligarea pârâtului-intimat la plata sumei de 408088 euro şi 28866,68 RON cu titlu de despăgubiri, la Tribunalul Timiş, menţinând în rest dispoziţiile sentinţei apelate, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei deciziei Curţii de Apel Timişoara au declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pârâtul B..
Prin decizia nr. 1608/06.10.2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 847 din 8 octombrie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă. A casat, în parte, decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. CHIŞODA împotriva sentinţei nr. 249/NPL/PI din 17 aprilie 2015 a Tribunalului Timiş, privind primul petit având ca obiect obligarea pârâtului-intimat la plata sumei de 408.088 euro şi 28.866,68 RON cu titlu de despăgubiri, menţinând celelalte dispoziţii ale deciziei. A respins recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIŞODA împotriva deciziei civile nr. 847 din 8 octombrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, ca nefondat.
După casare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara sub nr. x/2013*.
Prin deciziei nr. 261/A din 31 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă a fost respins apelul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Chişoda împotriva sentinţei civile nr. 249/17.04.2015, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2013, a fost respinsă ca nedovedită cererea pârâtului B. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIŞODA.
Ulterior depunerii cererii de recurs, recurenta a formulat cerere de renunţare la judecată, solicitând instanţei să ia act de această cerere.
La termenul de judecată din 16.05.2018, Înalta Curte a luat în examinare chestiunea timbrajului, aceasta având caracter prioritar, şi a reţinut următoarele:
Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".
Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013 dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.
Înalta Curte constată că recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 11268,38 RON, astfel cum i s-a pus în vedere.
Întrucât în cauză, nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi în consecinţă, să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. CHIŞODA împotriva deciziei nr. 261/A din 31 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2018.