Attempted murder via stabbing: Justification of strict sentencing without mitigating circumstances for unprovoked conflict and targeted vital strikes
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' conviction and sentence of eight years' imprisonment and a three-year deprivation of certain civil rights for attempted murder, while also mandating the deduction of pre-trial detention time from the final term. The case arose from an incident where the defendant initiated a physical altercation outside a bar and stabbed the victim in the thorax and abdomen, resulting in injuries requiring 30–35 days of medical care; the defendant challenged the severity of the penalty, arguing it was excessive. The court held that the lower instances correctly found no mitigating circumstances because the defendant provoked the conflict and targeted vital body parts, thereby demonstrating specific intent to kill, and determined that the imposed penalty was a just individualization under Article 72 of the Penal Code, necessary to satisfy the purposes of punishment under Article 52, rather than being unduly severe.
Legislator headnote
AI generatedart. 175 lit. i) C. pen, art. 64 C. pen, art. 72 C. pen, art. 52 C. pen, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen, art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Attempted murder via stabbing: Justification of strict sentencing without mitigating circumstances for unprovoked conflict and targeted vital strikes: The case arose from an incident where the defendant initiated a physical altercation outside a bar and stabbed the victim in the thorax and abdomen, resulting in injuries requiring 30–35 days of medical care; the defendant challenged the severity of the penalty, arguing it was excessive. The court held that the lower instances correctly found no mitigating circumstances because the defendant provoked the conflict and targeted vital body parts, thereby demonstrating specific intent to kill, and determined that the imposed penalty was a just individualization under Article 72 of the Penal Code, necessary to satisfy the purposes of punishment under Article 52, rather than being unduly severe.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision provides the legal basis for dismissing the appeal as unfounded, as explicitly cited in the court's operative decision.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 148 din 15 iunie 2004, Tribunalul Arad a condamnat pe inculpatul Ș.S. la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 lit. i) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile T.O. 100.000.000 lei despăgubiri materiale și 100.000.000 lei daune morale.
Pentru pronunțarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt.
În ziua de 15 noiembrie 2003, Ș.S., împreună cu concubina sa N.C. și cu T.F., s-au deplasat la bufetul A.F.R. din localitatea Zăbalț, jud. Arad, unde au jucat biliard.
La un moment dat, în bar a intrat T.O., împreună cu mai multe persoane, printre care și C.A. și C.O. Acesta din urmă l-a călcat din greșeală, pe picior, pe Ș.S., cerându-i scuze. Cu toate acestea, inculpatul a cerut celor din grupul în care se afla C.O. să iasă afară pentru a se bate.
La intervenția patronului barului, cei implicați în incident au părăsit localul, astfel că între cele două grupuri cearta a continuat afară.
La un moment dat, inculpatul a lovit de mai multe ori pe T.O. cu cuțitul în zona toracelui și a abdomenului, cauzându-i leziuni care au necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale și care au pus în pericol viața părții vătămate.
Prin decizia penală nr. 252/ A din 22 iulie 2004, Curtea de Apel Timișoara a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, care personal și prin apărător, a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Recursul nu este fondat.
Prima instanță și cea de control judiciar au reținut, pe baza probelor administrate în cauză, o situație de fapt corectă, încadrând corespunzător din punct de vedere juridic, fapta săvârșită de inculpat.
Înalta Curte constată că la individualizarea pedepsei aplicate lui Ș.S. au fost respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., stabilindu-se o pedeapsă just individualizată, raportată la pericolul social concret al faptei comise și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Corect instanțele au stabilit că inculpatul a fost cel care a provocat conflictul, fără a fi provocat de cineva și a intenționat să suprime viața părții vătămate, prin lovirea cu cuțitul în zone vitale ale corpului, astfel că nu se justifică acordarea de circumstanțe atenuante.
Ca atare, în mod corect s-a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului nu poate fi considerată ca severă, ea fiind necesară realizării prevederilor art. 52 C. pen.
În consecință, Înalta Curte constatând neîndeplinite cerințele motivului de recurs invocat, iar din examinarea, din oficiu, a hotărârilor atacate nerezultând alte temeiuri de casare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) din același cod, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș.S., va deduce din pedeapsa de executat timpul arestării preventive și îl va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș.S. împotriva deciziei penale nr. 252/ A din 22 iulie 2004 a Curții de Apel Timișoara.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 16 noiembrie 2003 la 10 septembrie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 septembrie 2004.