Territorial jurisdiction for split principal voluntary intervention claims in salary disputes: retention of competence under Arts. 66(2) and 123 CPC

Şedinţa publică din data de 11 mai 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr. x/2016, mai mulţi reclamanţi, procurori militari, personal auxiliar de specialitate şi personal contractual din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara au solicitat obligarea pârâţilor la plata unor diferenţe salariale.

În cadrul acestui dosar au fost formulate cereri de intervenţie principală.

Prin sentinţa civilă nr. 342/2017 din 16.02.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Alba a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

Tribunalul Timiş, secţia Civilă, prin sentinţa nr. 590/PI din 3 mai 2017, pronunţată în cauza ce a format obiectul dosarului nr. x/2016, a admis excepţiile de necompetenţă teritorială invocate din oficiu şi, în consecinţă, a disjuns acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale, şi a format un nou dosar cu acţiunea acestora, care conţine o copie de pe hotărârea nr. 590/PI din 3.05.2017, acţiunea formulată, întâmpinarea formulată de Ministerul Apărării Naţionale .

Totodată, a declinat acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N. şi O. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale, în favoarea Tribunalului Suceava.

De asemenea, a disjuns acţiunea formulată de reclamanţii P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., M., GG., HH., II., JJ., KK., LL.,MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., C., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV. şi WWW. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale.

A format un nou dosar, cu nr. x/2017, cu acţiunea acestora, care conţine o copie de pe hotărârea nr. 590/PI din 3.05.2017, acţiunea formulată de aceşti reclamanţi, întâmpinările formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale (fila x, 111 - 112 dosar Tribunalul Alba, vol. I şi întâmpinarea MAN ataşată de coperta a doua a dosarului Tribunalului Alba, vol. al II - lea).

A declinat competenta de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanţii P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., M., GG., HH., II., JJ., KK., LL.,MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., C., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV. şi WWW. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale, în favoarea Tribunalului Prahova.

A disjuns acţiunea formulată de reclamanţii XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM. şi NNNN. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale.

A format un nou dosar cu acţiunea acestora, care conţine o copie de pe hotărârea nr. 590/PI din 3.05.2017, acţiunea formulată de aceşti reclamanţi, întâmpinările formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale .

A declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate reclamanţii XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM. şi NNNN. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

De asemenea, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanţii OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB. şi CCCCC. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata diferenţelor salariale, în favoarea Tribunalului Alba.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Timiş şi Tribunalul Alba cu privire la această din urmă acţiune şi suspendând soluţionarea cauzei, a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit în dosarul nr. x/2016.

În pronunţarea acestei soluţii de disjungere şi declinare, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din Noul C. proc. civ., precum şi Decizia nr. 7/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, şi a constatat că întrucât textele legale nu fac distincţie între instanţele de judecată, respectiv parchetele civile şi cele militare, ele sunt aplicabile şi în speţa de faţă.

S-a mai reţinut că reclamanţii din prezenta cauză lucrează la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi la secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe rolul Tribunalului Prahova, cauza având ca obiect cererea formulată de reclamanţii P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., M., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., C., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV. şi WWW. împotriva pârâţilor Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Parchetelor Militare, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Apărării Naţionale, având ca obiect plata drepturilor salariale, a fost înregistrată sub nr. x/2017.

Astfel învestit cu soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017, Tribunalul Prahova, secţia I civilă, prin sentinţa nr. 934 din 7 martie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale.

A declinat cauza având ca obiect "drepturi băneşti", formulată de reclamanţii P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., M., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., C., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., toţi cu domiciliul ales la Parchetul Militar judeţul Timiş, în favoarea Tribunalului Timiş.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În fundamentarea acestei soluţii cea de-a doua instanţă a reţinut, în esenţă, că cererea cu soluţionarea căreia a fost învestită este o cerere de intervenţie voluntară principală care, potrivit art. 66 C. proc. civ., se judecă odată cu cererea principală, putând fi disjunsă şi judecată separat în cazul în care ar fi întârziată judecarea cererii principale. S-a mai reţinut şi că, teza finală a aliniatului 2 prevede că în caz de disjungere, instanţa rămâne, în toate cazurile, competentă să judece cererea de intervenţie, în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile art. 123 C. proc. civ.

A mai reţinut instanţa şi că în cauză, cererea de intervenţie nu a fost supusă discuţiei contradictorii a părţilor sub aspectul admisibilităţii în principiu conform art. 65 alin. (1) C. proc. civ., intervenientul devenind parte în proces abia după admiterea în principiu a cererii sale. Or intervenientul este, din punct de vedere procedural, distinct de reclamant, însă prin sentinţa nr. 590 s-a menţionat că este disjunsă acţiunea formulată de reclamanţi.

Înalta Curte, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constată că Tribunalul Timiş este instanţa competentă teritorial în soluţionarea pricinii pentru motivele se vor arăta.

Cererea disjunsă este o cerere de intervenţie voluntară principală, formulată în baza art. 61-62 C. proc. civ., care, potrivit art. 66 alin. (1) C. proc. civ. se judecă odată cu cererea principală, putând fi disjunsă şi judecată separat în cazul în care ar fi întârziată judecarea cererii principale. Teza finală a alin. (2) prevede că în caz de disjungere, instanţa rămâne în toate cazurile competentă să judece cererea de intervenţie.

Conform art. 123 C. proc. civ. cererile incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, operând astfel prorogarea de competenţă.

Cât priveşte dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., instanţa constată că acestea nu sunt incidente în cauză, câtă vreme cererea nu este de competenţa niciuneia dintre instanţele militare pe lângă care îşi desfăşoară activitatea reclamanţii.

Faţă de dispoziţiile legale mai sus arătate, Înalta Curte constată că, în speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, având ca obiect cererea de intervenţie voluntară principală, revine Tribunalului Timiş, motiv pentru care urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 11 mai 2018.