Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1717/2018 AI generated

Negative conflict of jurisdiction over labor wage-recovery claim against public agency: application of Labor Code Art. 269(2) territorial competence by claimant's headquarters

Case Number Decizia nr. 1717/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Suceava Tribunal, determining that this court possessed territorial competence. The dispute involved a civil claim by a public water administration agency acting through a specific hydro-technical system against a former employee for the recovery of undue salary payments resulting from statutory recalculations, which triggered a disagreement over which tribunal had jurisdiction to hear the labor-related monetary claim. Relying on Articles 269(1) and (2) of the Labor Code, which establish that labor conflicts are addressed by the court in whose jurisdiction the claimant has its domicile or headquarters, the court held that the relevant entity was the claimant with headquarters in Suceava, and further ruled that questions regarding the claimant's legal personality or procedural standing must be examined on the merits by the competent court and do not affect the initial determination of territorial jurisdiction.

Legislator headnote

AI generated

art. 61 din Legea nr. 107/1996, art. 107 C. proc. civ, art. 110 C. proc. civ, art. 126 C. proc. civ, art. 56 alin. (2) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction over labor wage-recovery claim against public agency: application of Labor Code Art. 269(2) territorial competence by claimant's headquarters: The dispute involved a civil claim by a public water administration agency acting through a specific hydro-technical system against a former employee for the recovery of undue salary payments resulting from statutory recalculations, which triggered a disagreement over which tribunal had jurisdiction to hear the labor-related monetary claim. Relying on Articles 269(1) and (2) of the Labor Code, which establish that labor conflicts are addressed by the court in whose jurisdiction the claimant has its domicile or headquarters, the court held that the relevant entity was the claimant with headquarters in Suceava, and further ruled that questions regarding the claimant's legal personality or procedural standing must be examined on the merits by the competent court and do not affect the initial determination of territorial jurisdiction.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction determination of territorial jurisdiction labor jurisdictional conflict payment of monetary claim legal personality legal systems

Cited Legislation

AI generated
art. 61 din Legea nr. 107/1996
Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996, (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art.
art. 107 C. proc. civ
Atunci când legiuitorul a intenţionat reglementarea unor asemenea situaţii de excepţie, a făcut acest lucru explicit, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 107 C.
art. 110 C. proc. civ
109 şi art. 110 C. proc. civ.
art. 126 C. proc. civ
116 şi art. 126 C. proc. civ.
art. 56 alin. (2) C. proc. civ
În ceea ce priveşte lipsa personalităţii juridice susţinute în cauză s-a apreciat că acest aspect nu are relevanţă în această fază procesuală, urmând ca această analiză să fie făcută în raport cu prevederile art. 56 alin. (2) C. proc. civ.
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ.
art. 210 din Legea nr. 62/2011
În mod similar, art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabileşte că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Procedural basis cited for the power to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent court.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural basis cited for the power to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 10 mai 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 28 septembrie 2017 sub nr. x/2017, reclamanta AN "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, în contradictoriu cu pârâtul A. a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 3.895 RON, reprezentând plata nedatorată pe care acesta a încasat-o de la angajatorul Administraţia Naţionala Apele Române/Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, în perioada octombrie 2014 - noiembrie 2015, rezultat al recalculării drepturilor salariate, conform dispoziţiilor Deciziei Directorului General al Administraţiei Naţionale "Apele Romane" (ANAR) nr. 816/14.12.2015 şi a Notei ANAR nr. 24484/14.12.2015, emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară.

Prin sentinţa civilă nr. 1491 din 12 decembrie 2017, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, dispunând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că pentru determinarea instanţei competente în soluţionarea prezentului litigiu, faţă de obiectul principal al cauzei, care îl reprezintă cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata unei sume de bani reprezentând sumă nedatorată şi încasată de la reclamantă în calitate de angajator, sunt incidente dispoziţiile art. 256 alin. (1) şi art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Astfel, în reglementarea actuală în materia conflictelor de drepturi, reprezentată de art. 269 alin. (2) Codul muncii, competenţa de soluţionare a unor asemenea cereri se stabileşte în funcţie de domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul şi cum sediul principal al reclamantei este în municipiul Bacău, instanţa a constatat întemeiată excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Suceava, invocată din oficiu şi a declinat cauza, în favoarea Tribunalului Bacău.

A mai reţinut instanţa, că art. 269 alin. (2) Codul muncii nu conţine nici un indiciu al intenţiei legiuitorului de a se raporta, în toate cazurile, la sediul angajatorului cu care salariatul a încheiat contractul de muncă, iar referirea generică la domiciliul/sediul reclamantului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce pretinde această calitate în proces.

Potrivit art. 10 din Codul muncii, "contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.

Art. 14 alin. (2) din Codul muncii, dispune că "persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.

Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996, (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române" are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa a constatat că Administraţia Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind şi titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.

Ca urmare, instanţa a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) Codul muncii este sediul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, independent de existenţa unor subunităţi fără personalitate juridică şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la această subunitate.

A mai reţinut instanţa şi că dacă legiuitorul ar fi intenţionat stabilirea competenţei şi în funcţie de eventualele dezmembrăminte, de genul subunităţilor fără personalitate juridică, ar fi inserat această posibilitate în chiar conţinutul normei din art. 269 alin. (2) Codul muncii.

Atunci când legiuitorul a intenţionat reglementarea unor asemenea situaţii de excepţie, a făcut acest lucru explicit, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care vizează competenţa de soluţionare a unei cereri formulate împotriva unei persoane juridice de drept privat, regulă care operează în considerarea sediului principal, iar excepţiile au fost prevăzute în art. 109 şi art. 110 C. proc. civ.

A mai reţinut instanţa că în cauză nu operează nici o alegere a instanţei de judecată de către reclamantă, chiar dacă ar fi existat un acord tacit al pârâtului, deoarece dispoziţiile art. 116 şi art. 126 C. proc. civ. sunt incidente numai în cazul unei necompetenţe relative sau de ordine privată, ceea ce nu este cazul în speţă, competenţa teritorială reglementată de art. 269 alin. (2) Codul muncii fiind una exclusivă, neputând fi înlăturată de către părţi.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 5 ianuarie 2018.

La solicitarea instanţei, prin înscrisul depus la data de 6 februarie 2018 s-a arătat că în cauză, reclamantul este "Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, care stă în judecată în nume propriu".

La termenul din 14 martie 2018, la solicitarea completului de judecată, atât reprezentantul convenţional al Administraţiei Bazinale de Apă Siret, cât şi reprezentantul convenţional al Sistemului Hidrotehnic Independent Siret, au arătat că reclamantul în prezenta cauză este Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, totodată s-a arătat că motivul pentru care în cererea iniţială de chemare în judecată a fost trecută şi A.N. Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apă Siret, este acela că Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, deşi are calitatea de angajator, nu are personalitate juridică.

În aceste condiţii, instanţa a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bacău.

Tribunalul Bacău, secţia I civilă prin sentinţa nr. 215/2018 din 14 martie 2018 a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta AN "Apele Române" - Administraţia Bazală de Apă Siret prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în favoarea Tribunalului Suceava şi, constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bacău şi Tribunalul Suceava s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bacău a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii, potrivit cărora, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul, iar în speţă, calitatea de reclamant o are Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, sediul acestuia aflându-se în circumscripţia teritorială a Tribunalului Suceava, instanţă care este competentă să soluţioneze cererea. În ceea ce priveşte lipsa personalităţii juridice susţinute în cauză s-a apreciat că acest aspect nu are relevanţă în această fază procesuală, urmând ca această analiză să fie făcută în raport cu prevederile art. 56 alin. (2) C. proc. civ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bacău şi Tribunalul Suceava s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, constată că reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret a dedus judecăţii o cerere de obligare a pârâtului angajat la plata unei sume de bani reprezentând drepturi salariale nedatorate, litigiul intrând astfel în aria de reglementare a Codului Muncii.

În reglementarea actuală în materia conflictelor de muncă, competenţa teritorială se stabileşte conform normelor cuprinse de art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, potrivit cărora judecarea conflictelor de muncă este în competenţa instanţelor stabilite conform C. proc. civ., cererile adresându-se instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau sediul, indiferent dacă reclamant este angajatorul sau angajatul.

În mod similar, art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabileşte că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

În acest context, se reţine precizarea cadrului procesual, la solicitarea Tribunalului Bacău prin care a fost indicat ca reclamant în cauză Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava cu sediul în Suceava, acesta având calitatea de angajator, în sensul dispoziţiilor avute în vedere de legislaţia din domeniul muncii.

Chestiunea legitimării procesuale a reclamantului faţă de împrejurarea că angajatorul are sau nu personalitate juridică nu poate precede în analiză şi nu poate influenţa problema competenţei teritoriale, întrucât examinarea folosinţei şi exerciţiului drepturilor procedurale nu poate fi făcută decât de instanţa competentă.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Siret prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în favoarea Tribunalului Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2018.