Cassation dismissed: conviction and sentence for multiple robberies upheld, rejection of request to reduce penalty

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 370 din 12 martie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul B.S. a fost condamnat la două pedepse de câte 5 ani închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a dispus revocarea beneficiului grațierii condiționate pentru restul rămas neexecutat de 668 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 472 din 3 aprilie 2002 a Judecătoriei sectorului 3 București, definitivă prin decizia penală nr. 1644 din 6 septembrie 2002 a Curții de Apel București, și executarea acestuia pe lângă pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre judecătorească, inculpatul executând, în total, 5 ani și 668 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestului preventiv de la 10 iulie 2003, la zi.

S-a luat act că partea vătămată I.A. și cumpărătorul de bună, credință D.G. nu au formulat pretenții civile în cauză.

În temeiul art. 14 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 15.000.000 lei și, respectiv, 3.500.000 lei, către părțile civile C.M. și T.E.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 50 dolari S.U.A., în echivalentul în lei la data executării măsurii.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.700.000 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 400.000 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În cursul zilei de 9 iunie 2003, într-un interval scurt de timp, pe stradă, inculpatul a smuls telefonul mobil din mâna părții vătămate I.A. și geanta părții vătămate C.M. în care avea un telefon mobil.

În seara zilei de 28 iunie 2003, în jurul orei 22,30, în loc public, inculpatul a smuls telefonul mobil din mâna părții vătămate T.E.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: plângerile și declarațiile părților vătămate, proces – verbal de cercetare la fața locului, proces – verbal de recunoaștere din grup, planșe fotografice, declarațiile martorilor C.G., I.G., I.T., V.C., declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa cu motivația necesității procurării de mijloace materiale pentru asigurarea dozei necesare de droguri, fiind consumator de substanțe stupefiante.

Curtea de Apel București, secția a II a penală, prin decizia penală nr. 333 din 3 mai 2004, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.

Starea de arest a acestuia a fost menținută, iar prevenția dedusă la zi.

Apelantul inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 900.000 lei din care 400.000 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.S., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat.

În conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Curtea constată că instanțele de judecată au avut în vedere toate aceste criterii de individualizare a pedepsei, manifestând clemență față de inculpat și reținând toate datele și împrejurările favorabile acestuia (sinceritatea, valoarea relativ mică a prejudiciilor cauzate).

Totodată, s-a avut în vedere pericolul social ridicat al faptelor săvârșite de aceștia, într-un interval scurt de timp.

Trebuie observat că inculpatul a comis trei infracțiuni de tâlhărie în plină stradă, asupra unor femei, motivul fiind procurarea banilor necesari administrării drogurilor.

Inculpatul este recidivist, în anul 2002 fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat; grațierea restului de pedeapsă rămas neexecutat de 668 zile nu a avut efectul reinserției sociale a făptuitorului, care a ignorat beneficiul acordat.

În raport de toate aceste împrejurări, Curtea constată că pedeapsa aplicată nu este prea mare și că nu se impune reducerea cuantumului acesteia, în caz contrar afectându-se grav cerințele articolului 52 C. pen., privind scopul preventiv – educativ ale sancțiunii penale.

Pentru aceste considerente, recursul inculpatului B.S. urmează a fi respins ca nefondat.

Timpul arestării preventive se va deduce din durata pedepsei aplicate de la 10 iulie 2003 la 8 septembrie 2004.

Inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S. împotriva deciziei penale nr. 333/ A din 3 mai 2004 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive a inculpatului de la 10 iulie 2003 la 8 septembrie 2004.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 septembrie 2004.