Material jurisdiction of the Supreme Court for appeals against first-instance revision decisions under the new Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) dismissed its own material jurisdiction and declined competence, referring the appeal to the Bucharest Court of Appeal, thereby leaving the procedural outcome pending before the correct appellate instance. The dispute involved a petition for the revision of a civil judgment previously rejected as inadmissible by the Tribunal of Ialomița, where the applicant challenged the admissibility of their revision request against a national infrastructure administration company. The court determined that its jurisdiction was incompetent based on a combined interpretation of Article 497 and Article 97(1) of the Civil Procedure Code, which, together with Articles 510 and 513, mandate that appeals against decisions issued by a first-instance court (Tribunal) in revision matters fall to the hierarchically superior court of appeal, rather than directly to the Supreme Court, preserving the pyramid-like hierarchical structure of judicial oversight.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 C. proc. civ, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, art. 97 pct. 1 C. proc. civ; Material jurisdiction of the Supreme Court for appeals against first-instance revision decisions under the new Civil Procedure Code: Art. 513 alin. (5) din acelaşi cod statuează că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2018
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa sub nr. x/2017, revizuentul A., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE prin DIRECŢIA REGIONALĂ DE DRUMURI ŞI PODURI CONSTANŢA, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 137/A din 07 februarie 2017, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa în dosarul nr. x/2016.
Prin decizia nr. 466A din 2 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..
Recursul declarat de revizuentul A. împotriva acestei decizii a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 461 R/2017 din 02 octombrie 2017, fiind declinată competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 06 noiembrie 2017.
Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 C. proc. civ. raportat la art. 494 din acelaşi cod, reţine următoarele:
Recursul a fost declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de Tribunalul Ialomiţa.
Conform dispoziţiilor art. 510 din noul C. proc. civ., "(1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere. (2) În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă. (3) În cazul în care se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu va opera prorogarea competenţei."
Art. 513 alin. (5) din acelaşi cod statuează că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi din art. 94-97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.
Astfel, examinarea dispoziţiilor art. 94, 95, 96 şi 97 C. proc. civ. relevă organizarea, în sens ierarhic, a instanţelor competente să soluţioneze căile de atac.
Mai mult, sintagma "instanţa ierarhic superioară" este prezentă în mai multe articole ale C. proc. civ. - putând fi enumerate, cu titlu de exemplu, art. 53 alin. (1), art. 64 alin. (4), art. 132 alin. (4), art. 344, art. 406 alin. (6), art. 410, art. 414 alin. (1), art. 421 alin. (2), art. 437 alin. (1), art. 440 şi art. 1071 alin. (1) -, întotdeauna cu scopul de a indica instanţa competentă să soluţioneze o cale de atac.
În speţă, necompetenţa materială a instanţei supreme rezultă din analiza de ansamblu expusă mai sus şi, îndeosebi, din interpretarea coroborată a art. 497 cu art. 97 pct. 1 C. proc. civ., aşa încât, în condiţiile reglementării actuale, competenţa trebuie atribuită, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului judiciar din treaptă în treaptă, dispoziţiile legale relevând că un atare sistem, în materie procesual civilă, rămâne expresia unei viziuni constante.
De aceea, în condiţiile pronunţării deciziei recurate de către Tribunalul Ialomiţa, competenţa de soluţionare a recursului aparţine Curţii de Apel Bucureşti, instanţă în favoarea căreia aceasta urmează să fie declinată, în temeiul art. 132 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 466A din 2 mai 2017, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2018.