Land rescission dispute: exclusion of cassation appeal for claims below 1,000,000 RON threshold

Şedinţa publică din data de 25 aprilie 2018

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caransebeş sub nr. x/2015, reclamanţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CARANSEBEŞ şi MUNICIPIUL CARANSEBEŞ PRIN PRIMAR au chemat în judecată pârâta S.C. A. S.R.L. şi au solicitat rezoluţiunea actului de dezmembrare şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.05.2013, încheiat între Municipiul Caransebeş prin Consiliul Local şi pârâtă, revenirea la situaţia anterioară, respectiv înscrierea în proprietatea reclamanţilor a terenului evidenţiat în CF nr. x Caransebeş, nr. cad. 37043, în suprafaţă de 70.000 mp, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Caransebeş, raportat la valoarea obiectului cererii de chemare în judecată, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Judecătoria Caransebeş, prin sentinţa civilă nr. 1518/2015 de la 17 noiembrie 2015, a admis excepţia de necompetenţă materială a judecătoriei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la Tribunalul Caraş-Severin.

Prin sentinţa civilă nr. 172 de la 28 martie 2016, pronunţată de Tribunalul Caraş Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CARANSEBEŞ şi MUNICIPIUL CARANSEBEŞ PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. De asemenea, s-a dispus rezoluţiunea actului de dezmembrare şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Notar Public B. sub nr. x/7.05.2013 încheiat între reclamant şi pârâtă, repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei din Cartea Funciară nr. x Caransebeş, nr. cad. x asupra imobilului obiect al contractului şi s-a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtă împotriva reclamantului.

Prin încheierea din cameră de consiliu de la data de 20 martie 2017, Tribunalul Caraş Severin, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamanţi, în sensul obligării pârâtei să achite reclamanţilor suma de 9.051 RON, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta S.C. A. S.R.L., care a fost soluţionat prin decizia civilă nr. 1/A din 09 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în sensul respingerii apelului.

Pârâta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 1/A din 09 ianuarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

A fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a constatat că acesta nu este admisibil.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data de 22 noiembrie 2017, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Recurenta a depus punct de vede cu privire la raport.

Prin încheierea din 21 februarie 2018, completul de filtru, a fixat termen în şedinţa publică din 25 aprilie 2018, cu citarea părţilor, în vederea discutării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 şi a art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi a recursului declarat de recurenta - pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1/A din 9 ianuarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prezentul recurs are ca obiect decizia civilă nr. 1/A din 9 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 101 din C. proc. civ. prevede că:

"(1) În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părţii din obiectul dedus judecăţii. (2) Aceeaşi valoare va fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi în cererile privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept".

Prin raportare la aceste dispoziţii legale, se constată că prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat rezoluţiunea actului de dezmembrare şi a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/07.05.2013, al cărui preţ este în valoare de 544.600 RON, revenirea la situaţia anterioară, respectiv înscrierea în proprietatea reclamanţilor a terenului evidenţiat în CF nr. x Caransebeş, nr. cad. 37043, în suprafaţă de 70000 mp.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv ".

Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 10 august 2015, la acel moment fiind în vigoare Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 89 din 12 februarie 2013.

Prin decizia nr. 369 din 30 mai 2017 pronunţată de Curtea Constituţională, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

În considerentele acestei decizii (paragraful 32) s-a reţinut că, efectul constatării neconstituţionalităţii sintagmei "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv", cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în condiţiile prorogării de la aplicare, până la 1 ianuarie 2019, a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., este acela că, de la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

În condiţiile în care caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale vizează atât dispozitivul, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1/1995), rezultă că sintagma privitoare la pragul valoric de 1.000.000 RON inclusiv nu se va mai aplica recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel, ulterior publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale.

Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 20 iulie 2017.

Per a contrario, hotărârilor pronunţate în apel anterior publicării în Monitorul Oficial a deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constituţionale, cum este şi cazul deciziei recurate în prezenta cauză, care a fost pronunţată la data de 9 ianuarie 2017, li se aplică pragul valoric de 1.000.000 RON, reglementat de prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

În speţă, raportat şi la prevederile mai sus enunţate, se constată că valoarea pretenţiilor este sub pragul de 1.000.000 RON prevăzut de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013.

Înalta Curte are în vedere şi dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 şi alin. (2) din noul C. proc. civ., potrivit căruia, sunt definitive, de la data pronunţării, hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentei cauze are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

Cererea intimaţilor-reclamanţi CONSILIUL LOCAL CARANSEBEŞ şi MUNICIPIUL CARANSEBEŞ PRIN PRIMAR privind obligarea recurentei - pârâte S.C. A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, va fi respinsă ca nedovedită, la dosar nefiind depuse dovezi cu privire la acestea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1/A din 9 ianuarie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.

Respinge cererea intimaţilor-reclamanţi CONSILIUL LOCAL CARANSEBEŞ şi MUNICIPIUL CARANSEBEŞ PRIN PRIMAR privind obligarea recurentei - pârâte S.C. A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 aprilie 2018.