Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 133/2018 AI generated

Shareholder annulment of share transfer agreement upheld as final after defendant's appeal annulled for non-payment of judicial fee

Case Number Decizia nr. 133/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice annulled the defendant-appellant's appeal as insufficiently stamped due to non-payment of the judicial fee, thereby rendering the lower appellate decision final and upholding the revocation of the disputed act; the court also rejected the plaintiff's claim for litigation costs at this stage because the supporting documents were from a prior procedural phase. The underlying dispute involved a shareholder's action under Article 975 of the Civil Code to annul a possession and adjudication agreement transferring a nominal share package between two corporate entities, which was previously granted by the first-instance commercial tribunal and upheld on appeal after the appellate court dismissed one defendant's appeal and annulled the other's. The decisive legal basis for the final outcome was Article 20(3) of Law No. 146/1997 regarding judicial stamp taxes, which mandates the annulment of legal remedies when the required fee is not paid in advance and requests for tax relief are denied.

Legislator headnote

AI generated

art. 975 din C. civ, art. 975 C. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 19 din Legea nr. 146/1997, art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 1 din Legea nr. 146/1997; Shareholder annulment of share transfer agreement upheld as final after defendant's appeal annulled for non-payment of judicial fee: The underlying dispute involved a shareholder's action under Article 975 of the Civil Code to annul a possession and adjudication agreement transferring a nominal share package between two corporate entities, which was previously granted by the first-instance commercial tribunal and upheld on appeal after the appellate court dismissed one defendant's appeal and annulled the other's. The decisive legal basis for the final outcome was Article 20(3) of Law No. 146/1997 regarding judicial stamp taxes, which mandates the annulment of legal remedies when the required fee is not paid in advance and requests for tax relief are denied.

Keywords

AI generated
share transfer actions for annulment payment of fee shareholder judicial law commercial dispute

Cited Legislation

AI generated
art. 975 din C. civ
În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp.art. 975 din C. civ.
art. 975 C. civ
La 25.11.2009 reclamantul a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată, în sensul că solicită revocarea actului de luare în posesie încheiat între cele două pârâte la 22.12.2008 în temeiul art. 975 C. civ.
art. 137 C. proc. civ
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art.
art. 19 din Legea nr. 146/1997
Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentei-pârâte i-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr.
art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013
146/1997 şi art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, respinsă prin încheierea din 16 ianuarie 2018.
art. 1 din Legea nr. 146/1997
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C.
art. 11 din Legea nr. 146/1997
Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionată de prima instanţa.
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
Main ground for the decision, as it prescribes the sanction of annulling the appeal/recourse due to insufficient stamp duty payment.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

Main ground for the decision, as it prescribes the sanction of annulling the appeal/recourse due to insufficient stamp duty payment.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2018

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23.06.2009 la Judecătoria Piteşti, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii S.C B. S.R.L şi S.C C., precum şi pe S.C. D. S.A., aceasta din urmă în calitate de "chemată în garanţie", solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea actului de luare în posesie şi adjudecare din 22.12.2008, prin care a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra pachetului nominativ de 1.111.740 acţiuni ale S.C. D. S.A., transferul operând de la S.C B. S.R.L către S.C C., repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe disp.art. 975 din C. civ.

La cererea de chemare în judecată chemata în garanţie S.C. D. S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerea acţiunii ca atare faţă de aceasta.

Prin sentinţa comercială nr. 5643/30.09.2009 Judecătoria Piteşti a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Comercial Argeş.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la 21.10.2009.

La 25.11.2009 reclamantul a formulat o precizare a cererii de chemare în judecată, în sensul că solicită revocarea actului de luare în posesie încheiat între cele două pârâte la 22.12.2008 în temeiul art. 975 C. civ.

La 07.12.2011 s-a formulat în cauză o cerere de intervenţie în interesul reclamantului, depusă prin apărător, de către S.C. E., persoană juridică cu sediul în Irlanda, prin care se solicită admiterea acestei cereri şi prin urmare, admiterea acţiunii formulată de reclamant şi revocarea actului de luare în posesie din 22.12.2008.

Tribunalul Specializat Argeş, prin sentinţa nr. 197 de la 14 noiembrie 2012 a admis acţiunea formulată de reclamantul A., împotriva pârâtelor S.C B. S.R.L societate aflată în insolvenţă prin lichidator judiciar F. şi S.C C., aşa cum a fost precizată, a revocat actul de luare în posesie şi adjudecare din 22.12.2008 încheiat între cele 2 pârâte şi a repus părţile în situaţia anterioară, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de S.C D. S.A şi a respins acţiunea faţă de aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a anulat ca netimbrată cererea de intervenţie în interesul reclamantului formulată de S.C. E., a obligat pârâtele să plătească reclamantului suma de 105.247 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâtele C. şi S.C. B. S.R.L., iar Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă prin decizia civilă nr. 997/Ap/2017 din 31 mai 2017 a anulat apelul formulat şi completat de pârâta S.C. B. S.R.L. prin administrator special G. împotriva sentinţei civile nr. 1974 din 14 noiembrie 2012 a Tribunalului Specializat Argeş şi împotriva încheierilor de şedinţă din datale de 15 februarie 2012 şi 22 februarie 2012 pronunţate de aceeaşi instanţă; a respins apelul formulat de pârâta C. împotriva sentinţei civile nr. 1974 din 14 noiembrie 2012 a Tribunalului Specializat Argeş Argeş şi împotriva încheierilor de şedinţă din datale de 15 februarie 2012 şi 22 februarie 2012, pe care le păstrează şi a obligat pârâtele să plătească reclamantului A. suma de 14.584,8 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale în apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. C..

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 3, 5 şi 9 C. proc. civ.

În temeiul acestor dispoziţii legale, recurenta-pârâtă a solicitat în principal, admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente din punct de vedere funcţional, iar în subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurată şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Braşov. Într-un al doilea subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului promovat de S.C. C. şi respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă. Într-un al treilea subsidiar, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului promovat de S.C. C. şi respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind promovată de o persoană lipsită de calitate procesual activă. Într-un al patrulea subsidiar, modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului şi respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi 20 (1-3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare chestiunea insuficientei netimbrări a cererii de recurs formulată de pârâta S.C. C., având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri şi invocării altor excepţii, formulate în faţa instanţelor de judecată, şi a reţinut:

Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurentei-pârâte i-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 146/1997, astfel cum rezultă din citaţia emisă pentru termenul de judecată de la 26 octombrie 2017, existentă la dosar recurs.

La cererea de recurs a fost depus timbrul judiciar în cuantum de 5 RON.

Prin înscrisul depus la dosar la 25 octombrie 2017, recurenta-pârâtă S.C. C. a formulat cerere de reducere, eşalonare, amânare de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 42 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 80/2013, cerere respinsă prin încheierea din 16 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă.

Împotriva încheierii de şedinţă sus evocate a formulat cerere de reexaminare recurenta-pârâtă S.C. C. în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (2), (3) şi 4 din Legea nr. 146/1997 şi art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, respinsă prin încheierea din 16 ianuarie 2018.

Având în vedere acest cadru procesual, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, şi se taxează în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează: Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionată de prima instanţa.

Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Neîndeplinirea obligaţiei de plata pana la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Constatând că recurenta-pârâtă, deşi legal citată cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru, nu a îndeplinit obligaţia de plata până la termenul stabilit, având în vedere respingerea cererii privind acordarea de facilităţi fiscale de la plata acesteia, Înalta Curte urmează să aplice sancţiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi să anuleze ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. Cipru împotriva deciziei civile nr. 997/Ap/2017 din 31 mai 2017 şi încheierii din 25 mai 2017 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

În ceea ce priveşte cererea formulată de intimatul-reclamanta A. privind acordarea de cheltuieli de judecată, Înalta Curte analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei la termenul de judecată de la 25 ianuarie 2018, constând în chitanţă şi factură fiscală, precum şi contract de asistenţă juridică, reprezentând documente justificative ale cheltuielilor de judecată efectuate de intimat, constată că acestea au fost emise la 03 noiembrie 2009, în temeiul contractului de asistenţă juridică având ca obiect dosar nr. x/2009 al Tribunalului Argeş, secţia Comercială - fond, motiv pentru care nu pot fi solicitate în această etapă procesuală care vizează recursul înregistrat pe rolul instanţei la 28 iulie 2017.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte urmează să respingă cererea privind acordarea de cheltuieli de judecată solicitate de către intimatul A. ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca insuficient timbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. CIPRU în contradictoriu cu intimatele-pârâte S.C D. S.A BUCURESTI şi S.C B. S.R.L PITESTI prin lichidator judiciar F. şi intimata-intervenientă S.C. E. împotriva deciziei civile nr. 997/Ap/2017 din 31 mai 2017 şi încheierii din 25 mai 2017 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.

Respinge cererea privind acordarea de cheltuieli de judecată formulată de intimatul A..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2018.