Unstamped appeal in non-monetary dispute: Annulment of extraordinary remedy for lack of judicial stamp tax
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal against the appellate decision that had previously confirmed the peremption of the initial action. The case concerned a civil action for the judicial authorization to demolish part of a structure built on a public stormwater channel, which was initially perempted at the first instance due to a procedural suspension, with subsequent appeals also becoming perempted of right; the dispute at the supreme level focused solely on the admissibility of the final appeal rather than the merits of the demolition request. The court determined that the appeal was subject to annulment as "unstamped" pursuant to Article 486(3) of the Code of Civil Procedure, ruling that the appellant failed to provide proof of payment for the 4 RON judicial stamp tax and 0.3 RON stamp duty required under Law No. 146/1997 for appeals in non-monetary disputes, a defect that triggered the sanction of nullity under Article 486(2) and Article 493(5) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 1075 C. civ, art. 204 C. proc. civ, art. 242 alin. (1) C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 497 C. proc. civ; Unstamped appeal in non-monetary dispute: Annulment of extraordinary remedy for lack of judicial stamp tax: , cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 480, art. 584, art. 1073, art. 1074 şi art. 1075 C. civ. din 1864, precum şi art. 192 - art. 200 şi art. 204 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2018
Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov la 24 mai 2013, sub nr. x/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., să se dispună autorizarea de către instanţă, pe cheltuiala pârâtei, a demolării unei părţi din garajul construit pe canalul de scurgere a apelor pluviale, respectiv 9,5 mp aflat pe domeniul public.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 480, art. 584, art. 1073, art. 1074 şi art. 1075 C. civ. din 1864, precum şi art. 192 - art. 200 şi art. 204 C. proc. civ.
Prin încheierea din 26 mai 2014, Judecătoria Braşov a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 717 din 26 ianuarie 2015, Judecătoria Braşov a admis excepţia de perimare a cererii de chemare în judecată şi a constatat perimată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L.; a admis în parte cererea formulată de expertul C.; a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele şi în dispozitivul încheierii de şedinţă din 26 mai 2014 în sensul că a pus în vedere părţii pârâte, prin reprezentant convenţional, să achite diferenţa de onorariu expert în cuantum de 1.252 RON în favoarea expertului C..
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat admiterea recursului şi repunerea cauzei pe rol.
Prin încheierea din 16 septembrie 2015, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 197/R din 3 iunie 2016, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a admis excepţia perimării de drept a cererii de recurs invocată din oficiu şi a constatat perimarea de drept a recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 717 din 26 ianuarie 2015, pronunţată de Judecătoria Braşov.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A..
Prin încheierea din 26 septembrie 2016, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 176/R din 8 mai 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a constatat perimarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 197/R din 3 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă.
Împotriva deciziilor anterior menţionate a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat casarea deciziilor recurate şi în rejudecare pe fond, respingerea acţiunii.
În cuprinsul cererii de recurs nu au fost indicate motivele de casare pe care se întemeiază recursul.
În temeiul art. 493 C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 3 octombrie 2017, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.
Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.
Cu privire la obiectul recursului, cu majoritate, Înalta Curte a reţinut că recurentul atacă în realitate decizia civilă nr. 176/R din 8 mai 2017 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, fiind nemulţumit de soluţia de perimare a acţiunii formulate în cauză. Indicarea şi a deciziei nr. 197/R din 3 iunie 2016 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în condiţiile lipsei de asistare şi reprezentare de către un avocat, nu poate fi interpretată în sensul formulării a două recursuri. În sprijinul acestei concluzii pot fi reţinute dispoziţiile art. 497 C. proc. civ., conform cărora Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate casa, în anumite condiţii, şi hotărârea primei instanţe.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) şi art. 493 alin. (5) C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului declarat în cauză, Înalta Curte a reţinut următoarele:
Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 146/1997, întrucât cererea de chemare în judecată a fost formulată la 24 mai 2013, deci anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 80/2013.
Art. 13 din Legea nr. 146/1997 prevede că acţiunile şi cererile neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbrează cu 8 RON.
Potrivit art. 11 alin. (1) teza I din Legea nr. 146/1997, "cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă".
Dispoziţiile legale anterior evocate stabilesc că se timbrează cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 RON căile de atac de reformare declarate împotriva unei hotărâri pronunţate într-un litigiu neevaluabil în bani.
Prin raportare la aceste texte de lege, instanţa supremă constată că recurentul-reclamant A. a solicitat prin cererea de chemare în judecată să se dispună autorizarea de către instanţă, pe cheltuiala pârâtei B. S.R.L., a demolării unei părţi din garajul construit pe canalul de scurgere a apelor pluviale.
În condiţiile în care recurentul-reclamant a declarat recurs împotriva unei decizii pronunţate într-un litigiu neevaluabil în bani, rezultă că recursul declarat de această parte trebuia timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 RON şi un timbru judiciar în valoare de 0,3 RON.
Prin citaţia comunicată la 12 iunie 2017, recurentului-reclamant A. i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 RON şi timbrul judiciar în valoare de 0,3 RON.
La 30 iunie 2017, recurentul-reclamant A. a depus o adresă la dosar, prin care a precizat că depune dovada achitării taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar, astfel cum i s-a solicitat de către instanţa de recurs.
Verificând actele şi dovezile aflate la dosarul cauzei, instanţa supremă constată că recurentul-reclamant nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar, deşi avea obligaţia să facă această dovadă odată cu depunerea cererii de recurs, conform art. 486 alin. (2) C. proc. civ.
În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., potrivit cărora, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va da eficienţă dispoziţiilor art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ şi va dispune anularea ca netimbrat a recursului declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În majoritate:
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 176/R din 8 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2018.
OPINIE SEPARATĂ
Cu toate că punctul meu de vedere concordă cu cel expus de ceilalţi membri ai completului, sub aspectul anulării recursului promovat împotriva deciziei civile nr. 176/R/08.05.2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă, dezacordul poartă doar asupra omiterii din dispozitivul deciziei pronunţate cu majoritatea voturilor exprimate a soluţiei date recursului declarat de recurent împotriva deciziei nr. 197/R/03.06.2016 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă; în acest sens, apreciez că dispozitivul ar fi trebuit să conţină măsura declinării acestui din urmă recurs în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Recurentul şi-a îndreptat calea extraordinară de atac atât împotriva deciziei nr. 197/R/03.06.2016 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, cât şi împotriva deciziei civile nr. 176/R/08.05.2017 a Curţii de Apel Braşov, secţia Civilă.
Chiar dacă prin decizia civilă nr. 176/R/08.05.2017, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a constatat perimat recursul declarat împotriva deciziei nr. 197/R/03.06.2016 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, consider că, atât timp cât în recursul adresat Înaltei Curţi, titularul său a atacat, în mod expres, ambele decizii, dispozitivul deciziei instanţei supreme ar fi trebuit să conţină şi măsura declinării acestui din urmă recurs în favoarea Curţii de Apel Braşov, cu atât mai mult cu cât în procedura de filtru recurentului nu i s-a pus în vedere să indice hotărârea pe care înţelege să o atace.
Din această perspectivă, soluţionarea deja a recursului îndreptat calea extraordinară de atac atât împotriva deciziei nr. 197/R/03.06.2016 pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă ar fi putut fi opusă de către Curtea de Apel Braşov prin invocarea art. 460 C. proc. civ., care reglementează principiul unicităţii căii de atac, dar nu prin omisiunea menţionării în dispozitiv a unei soluţii de declinare, date recursului declarat împotriva deciziei nr. 197/R/03.06.2016 a Tribunalului Braşov, secţia I civilă.