Territorial Competence Conflict: Effective Domicile Prevails over Registry Address for Professional-vs-Consumer Telecom Claims

Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2018

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea cu valoare redusă înregistrată la 16 iunie 2017, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub nr. x/2017, reclamanta A. S.A. a solicitat: obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1711,33 RON din care, suma de 1.666,23 RON reprezintă contravaloarea serviciilor furnizate şi suma de 45.1lei reprezintă contravaloarea echipamentelor predate; obligarea aceluiaşi pârât la plata penalităţilor contractuale de 0,2% pe zi de întârziere, până la plata efectivă a debitului principal şi a sumei de 50 RON reprezentând cheltuieli de judecată - taxă judiciară de timbru.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1.025 - 1.032 C. proc. civ. şi art. 1.270 C. civ.

La termenul de judecată din 29 august 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 10134/2017 din 29 august 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin.

În motivarea acestei sentinţe, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut următoarele considerente:

Instanţa a constatat că reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul are calitatea de consumator, devenind astfel incidente dispoziţiile art. 121 şi art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Prin raportare la aceste dispoziţii legale, instanţa a reţinut că pârâtul are domiciliul în Municipiul Reghin, motiv pentru care competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Reghin.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la 18 septembrie 2017, sub acelaşi număr de dosar.

La termenul de judecată din 11 decembrie 2017, Judecătoria Reghin a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 2110/2017 din 11 decembrie 2017, Judecătoria Reghin a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivarea acestei sentinţe, Judecătoria Reghin a reţinut, în esenţă, următoarele considerente:

În baza de date a evidenţei populaţiei, pârâtul are domiciliul declarat în Reghin, însă conform declaraţiei sale scrise date la încheierea contractului, locuinţa sa efectivă este în Cluj-Napoca, unde i s-a prestat de către reclamantă serviciul de telecomunicaţii, conform contractului. Astfel, prin declaraţia anterior menţionată, pârâtul a arătat că locuieşte în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj. Din verificările efectuate de instanţă a rezultat că pârâtul nu mai domiciliază pe raza Municipiului Reghin din anul 2009, mama acestuia declarând verbal că fiul său locuieşte în Cluj-Napoca.

În vederea stabilirii competenţei teritoriale a instanţei este importantă locuinţa efectivă a pârâtului întrucât, doar în aceste condiţii se poate considera că este respectată intenţia legiuitorului constând în soluţionarea cauzelor de către instanţele de la domiciliul consumatorului pârât.

În speţă, pârâtul are domiciliul, respectiv locuieşte efectiv în Municipiul Cluj-Napoca. În acest condiţii, devine aplicabil art. 121 C. proc. civ. care prevede că, pentru cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, competenţa teritorială exclusivă aparţine instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului.

Pentru acest motive, în temeiul art. 132 C. proc. civ., Judecătoria Reghin a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 20 decembrie 2017.

Analizând actele şi lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Judecătoria Reghin şi Judecătoria Cluj-Napoca - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Potrivit art. 1028 alin. (1) C. proc. civ., "competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei", iar potrivit alin. (2), "competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".

Astfel, în cazul cererilor cu valoarea redusă, competenţa materială aparţine judecătoriei, iar competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.

Prin raportare la aceste texte de lege, instanţa supremă reţine că, prin cererea cu valoare redusă formulată în prezenta cauză, se urmăreşte valorificarea unui drept de creanţă născut dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 121 teza I C. proc. civ., "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului".

Astfel, instanţa competentă teritorial este cea de la domiciliul consumatorului.

Or, prin noţiunea de "domiciliu" în sens procedural trebuie să se înţeleagă adresa la care partea locuieşte efectiv, chiar dacă aceasta figurează cu un alt domiciliu în registrele de evidenţă a persoanelor.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că, deşi pârâtul figurează în cartea de identitate cu domiciliul în Reghin, jud. Mureş, acesta a declarat pe propria răspundere că locuieşte efectiv în Cluj-Napoca, începând cu anul 2014 .

Mai mult decât atât, din cuprinsul contractului încheiat între părţi rezultă că locul de prestare a serviciilor de telecomunicaţii este la locuinţa pârâtului din Cluj-Napoca .

Având în vedere că la data formulării cererii cu valoare redusă, domiciliul efectiv al pârâtului era în Municipiul Cluj-Napoca, rezultă că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea respectivă.

Pentru considerentele arătate mai sus, în aplicarea prevederilor art. 1028 şi art. 121 teza I prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2018.