Recusal for violating right to a fair trial and independence: appeal rejected due to lack of jurisdiction

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 26 octombrie 2011, sub nr. x/2011, reclamanţii Comuna Corbu prin Primar şi Consiliul Local al Comunei Corbu au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea în parte a dispoziţiilor anexelor ce se constituie parte integrantă a H.G. nr. 1705/2006 privind inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, cu referire la terenul în suprafaţă de 611 ha, act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1020 din 21 decembrie 2006.

La data de 15.11.2011, Ministerul Apărării Naţionale a formulat cerere de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii şi excepţia tardivităţii acţiunii, iar pe fond, a solicitat respingerea acţiunii.

La data de 26.11.2012 s-a formulat cerere de intervenţie în interes propriu de către intervenienta A., prin care s-a solicitat anularea în parte a anexelor H.G. nr. 1705/2006, cu referire la parcela Nn 594/4/8 în suprafaţă de 80.000 mp (8 ha) situată în intravilanul comunei Corbu, judeţul Constanţa.

Cererile de intervenţie au fost admise în principiu prin încheierile din 28.11.2011 şi 14.01.2013.

Excepţiile privind tardivitatea şi inadmisibilitatea acţiunii au fost respinse prin încheierile din 27.02.2012 şi 11.03.2013.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 223/CA/20.06.2013, Curtea de Apel Constanţa a admis în parte cererea principală formulată de reclamanţii Comuna Corbu prin Primar şi Consiliul Local al Comunei Corbu, a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta A. şi cererea de intervenţie în interes alăturat formulată de intervenientul Ministerul Apărării Naţionale, a anulat, în parte, dispoziţia anexei 4 cu privire la poziţia M7 107064 cod clasificare 8.29.09, imobil cu indicativ 769, ce constituie parte integrantă a H.G. nr. 1705/2006 privind inventarierea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului ce excede suprafeţei de 234,71 ha din Comuna Corbu, Judeţul Constanţa.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 223/CA/20.06.2013 au declarat recurs reclamanţii Comuna Corbu prin Primar, Consiliul Local al Comunei Corbu, pârâtul Guvernul României şi intervenientul Ministerul Apărării Naţionale.

Prin Decizia nr. 1426/19.03.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus admiterea recursurilor, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

4. Hotărârea primei instanţe, după rejudecarea cauzei

Prin Sentinţa civilă nr. 65/CA/22 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse, ca nefondate, acţiunea formulată de reclamanţii Comuna Corbu prin Primar şi Consiliul Local al comunei Corbu şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta A. şi a fost admisă cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului formulată de intervenientul Ministerul Apărării Naţionale.

5. Calea de atac exercitată în cauză, în al doilea ciclu procesual

Împotriva Sentinţei civile nr. 65/CA/22 martie 2017 a declarat recurs reclamantul Consiliul Local al comunei Corbu, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a arătat, mai întâi, că Sentinţa civilă nr. 65/CA nu i-a fost niciodată comunicată în conformitate cu prevederile art. 90 - art. 93 din vechiul C. proc. civ., fiind comunicată la sediul profesional al unui avocat cu care Consiliul Local Corbu nu a încheiat contract de asistenţă juridică, al cărui mandat nu a fost semnat de preşedintele de şedinţă al consiliului local, iar reclamantul nu hotărâse alegerea sediului procesual la o altă adresă decât cea a sediului său.

Citarea reclamantului la sediul unui avocat care nu a avut mandat valabil reprezintă o încălcare a legii, prin care au fost vătămate interesele autorităţii publice locale şi care nu poate fi îndreptată decât prin anularea Deciziei civile nr. 65/CA/22.03.2017.

A solicitat repunerea în termenul de recurs, raportat la nulitatea comunicării deciziei atacate, invocând dispoziţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ.

În continuare a susţinut, în motivarea cererii de recurs, că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a dispune desecretizarea anexei nr. 4, parte integrantă a H.G. nr. 1705/2006, a cărei anulare fusese solicitată prin cererea de chemare în judecată şi în mod eronat a reţinut aceasta că terenurile care au fost atestate ca făcând parte din domeniul public al Statului Român au fost inventariate în baza H.G. nr. 1045/2000, H.G. nr. 326/2001, H.G. nr. 45/2003, H.G. nr. 15/2004, H.G. nr. 2060/2004, acte normative constitutive de drepturi şi care au fost adoptate anterior HCL nr. 48/2004, în condiţiile în care toate aceste acte de dispoziţie au fost în integralitatea lor abrogate şi nu mai erau în fiinţă la data adoptării HCL nr. 48/2004 şi implicit la data înscrierii dreptului de proprietate privată asupra terenului în beneficiul autorităţii publice locale recurente.

De la adoptarea H.G. nr. 1045/2000, abrogată, a intervenit o modificare a regimului juridic, în sensul trecerii bunului din domeniul public în domeniul privat, potrivit procedurii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 213/1998, acest fapt fiind susţinut de prevederile H.G. nr. 812/2009.

6. Apărările formulate în cauză

6.1. Intimata A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului, argumentând, în esenţă, că în prezenta cauză termenul de recurs nici nu a început să curgă, dispoziţiile art. 93 C. proc. civ. fiind încălcate, deoarece termenul de recurs curge de la data comunicării hotărârii la domiciliul părţii, or, în cauză, o astfel de comunicare nu a avut loc.

6.2. Intimatul Ministerul Apărării Naţionale a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, precum şi a cererii de repunere în termenul de a formula recurs împotriva Deciziei civile nr. 65/CA/22.03.2017 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosarul nr. x/2011.

A arătat, în esenţă, că un recurs declarat de reclamanţii Comuna Corbu prin Primar şi Consiliul Local al Comunei Corbu împotriva aceleiaşi hotărâri a fost respins prin Decizia civilă nr. 2767/03.10.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, iar împotriva acestei decizii ambii recurenţi au formulat atât cerere de revizuire, cât şi contestaţie în anulare.

Consiliul Local al comunei Corbu nu se află în situaţia prevăzută de art. 103 C. proc. civ., partea exercitând în termen toate căile extraordinare de atac: recurs, contestaţie în anulare şi revizuire.

Intimatul a concluzionat că recursul ce face obiectul prezentului dosar este tardiv.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Văzând dispoziţiile art. 137 din C. proc. civ., aplicabil în recurs în temeiul art. 298 corelat cu art. 316 C. proc. civ., şi examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este fondată şi urmează a o admite, cu consecinţa respingerii recursului declarat în cauză, pentru următoarele considerente.

În conformitate cu principiul legalităţii, o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege. Dreptul de a folosi o cale de atac este unic, epuizându-se prin exerciţiul său. Partea interesată nu poate folosi de mai multe ori aceeaşi cale de atac împotriva aceleiaşi hotărâri, întrucât s-ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice.

În speţă, se constată că împotriva Sentinţei civile nr. 65/CA din 22 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs, în data de 09.08.2013, reclamanţii Comuna Corbu prin Primar şi Consiliul Local al Comunei Corbu, recursul fiind respins prin Decizia civilă nr. 2767/03.10.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2011.

În prezenta cauză, recurentul a solicitat repunerea în termenul de recurs, raportat la nulitatea comunicării deciziei atacate, invocând dispoziţiile art. 103 alin. (1) C. proc. civ.. A susţinut că Sentinţa civilă nr. 65/CA nu i-a fost niciodată comunicată în conformitate cu prevederile art. 90 - art. 93 din vechiul C. proc. civ., fiind comunicată la sediul profesional al unui avocat cu care Consiliul Local Corbu nu a încheiat contract de asistenţă juridică, al cărui mandat nu a fost semnat de preşedintele de şedinţă al consiliului local, iar reclamantul nu hotărâse alegerea sediului procesual la o altă adresă decât cea a sediului său.

Susţinerile recurentului sunt contrazise, însă, de înscrisurile cauzei, din care rezultă legala comunicare a sentinţei recurate, precum şi de criticile aduse anterior de Consiliul Local al Comunei Corbu Sentinţei civile nr. 65/CA prin cererea de recurs formulată în cauza nr. x/36/2011*.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., Curtea va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Comunei Corbu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Comunei Corbu împotriva Sentinţei civile nr. 65/CA din 22 martie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2018.

GGC - GV