Restitution of security deposit upon rejection of suspension of administrative enforcement without pending damage claims

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 13 februarie 2018, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în temeiul art. 1064 alin. (4) din C. proc. civ., restituirea cauţiunii în cuantum de 21.667 Ron, achitată cu recipisa de consemnare nr. x/8.12.2017 emisă de B., aferentă soluţionării cererii de suspendare a executării formulată în cadrul dosarului nr. x/2017.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea din 01 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de restituire a cauţiunii formulată de SC A. SRL, ca prematur formulată.

În esenţă, a reţinut că, deşi alin. (4) al art. 1064 C. proc. civ. nu repetă menţiunea prevăzută la alin. (1), referitoare la rămânerea definitivă a soluţiei privind suspendarea executării, această condiţie este prevăzută în mod general, atât pentru ipoteza admiterii cererii de suspendare cât şi pentru cea a respingerii cererii. Singura derogare prevăzută de alin. (4) este cea referitoare la posibilitatea instanţei de a dispune din oficiu restituirea cauţiunii, măsură care are efecte numai după rămânerea definitivă a hotărârii.

Faţă de împrejurarea că Sentinţa nr. 4909 din 13 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată cu privire la cererea de suspendare a executării actelor administrative deduse judecăţii nu a fost motivată şi comunicată părţilor, nu se poate reţine că procesul a fost soluţionat prin hotărâre definitivă, aşa încât, cererea de restituire a cauţiunii este prematur formulată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 01 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, solicitând casarea ei şi, în rejudecare, admiterea cererii de restituire a cauţiunii, invocând generic dispoziţiile art. 483 şi următoarele din C. proc. civ.

În motivare, recurenta a arătat că instanţa a făcut o aplicare greşită a prevederilor art. 1063 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că cererea de restituire a cauţiunii ar fi fost admisibilă doar la momentul rămânerii definitive a hotărârii.

Recurenta a arătat că art. 1063 alin. (1) C. proc. civ. are în vedere numai ipoteza admiterii cererii de suspendare, şi nu pe cea a respingerii, cum este cazul de faţă.

Or, în speţă, este incidentă ipoteza prevăzută la alin. (4) al art. 1063 C. proc. civ., care statuează expres că, în cazul respingerii cererii de suspendare, instanţa restituie cauţiunea.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând încheierea atacată în raport cu prevederile legale incidente şi faţă de unicul motiv de nelegalitate invocat, care se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta referindu-se la încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, respectiv la neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de restituire a cauţiunii, Înalta Curte reţine că recursul este fondat.

În mod greşit prima instanţă a respins ca prematur formulată cererea de restituire a cauţiunii în sumă de 21.667 RON, prin raportare la dispoziţiile art. 1064 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit art. 1064 din C. proc. civ.: "(1) Cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(2) Cauţiunea se restituie celui care a depus-o în măsura în care asupra acesteia cel îndreptăţit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor măsurii, prevăzute la alin. (1). Cu toate acestea, cauţiunea se restituie de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea celui care a depus-o la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin încuviinţarea măsurii pentru care aceasta s-a depus.

(...)

(4) Dacă cererea pentru care s-a depus cauţiunea a fost respinsă, instanţa va dispune din oficiu şi restituirea cauţiunii."

În raport cu aceste prevederi legale, se observă o diferenţă de reglementare a procedurii de restituire a cauţiunii, după cum cererea de suspendare a executării a fost admisă [alin. (1) şi (2), sau respinsă (alin. (4)].

Astfel, dacă în situaţia admiterii cererii de suspendare se solicită îndeplinirea unui cumul de condiţii pentru a se putea dispune restituirea cauţiunii (existenţa unei cereri a persoanei îndreptăţite; cauza să fie definitiv soluţionată; inexistenţa unei cereri pentru plata despăgubirilor formulată de partea în defavoarea căreia s-a dispus măsura suspendării, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii), în ipoteza respingerii cererii de suspendare, dispoziţiile art. 1064 alin. (4) C. proc. civ. nu prevăd îndeplinirea prealabilă şi necesară a vreunei condiţii, instanţa având obligaţia să dispună restituirea cauţiunii din oficiu.

În speţă, cauţiunea în cuantum de 21.667 RON, achitată cu recipisa de consemnare nr. x/8.12.2017 emisă de B., a fost stabilită de instanţa de judecată pentru soluţionarea cererii de suspendare a executării Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/04.10.2017 emisă de DGRFP Ploieşti - AJFP Argeş şi a procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. x/12.10.2017 emis de Direcţia Regională a Finanţelor Publice-Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii, precum şi a actelor subsecvente, formulată de recurenta-reclamantă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cererea de suspendare a fost respinsă prin Sentinţa nr. 4909 din 13 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.

Prin urmare, faţă de soluţia de respingere a cererii de suspendare a efectelor actelor administrative atacate, Înalta Curte constată că cererea de restituire a cauţiunii se soluţionează în raport de dispoziţiile art. 1064 alin. (4) C. proc. civ., fără a mai fi necesară verificarea îndeplinirii celorlalte condiţii, cu atât mai mult cu cât părţile adverse nu au suferit nici o pagubă şi, prin urmare, nu se pune problema despăgubirii lor din suma consemnată drept cauţiune, astfel încât, se impunea restituirea cauţiunii aferente cererii de suspendare.

Pentru considerentele expuse, găsind fondat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, va casa încheierea recurată şi, rejudecând, va dispune restituirea cauţiunii aferentă soluţionării cererii de suspendare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva încheierii din 1 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierea recurată şi rejudecând, admite cererea formulată de reclamanta SC A. SRL.

Dispune restituirea cauţiunii achitată cu recipisa de consemnare nr. x/8.12.2017 emisă de B.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 noiembrie 2018.

GGC - GV