Admissibility of constitutional review for unconstitutionality of appellate procedural provisions in annulment contestation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 1454/22.06.2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, solicitând ca în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 şi pct. 2 din C. proc. civ. să dispună schimbarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii recursului ca nefondat cu menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică, respectiv cu consecinţa de a se dispune îndreptarea erorii materiale făcute de completul de judecată R4CAF al Curţii de Apel Galaţi, prin care a indicat eronat ca fiind în cauză Judecătoria Galaţi competentă să judece după casare prezentul proces, cu consecinţa de a se trimite cauza spre rejudecare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal al Tribunalului Galaţi, care este competentă să judece cauza dedusă judecăţii.

La termenul de judecată din data de 10 ianuarie 2019 a fost formulată de către contestatoare cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. republicat, referitoare la casarea unor hotărâri ce au fost date cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe. În subsidiar această cerere a fost formulată şi cu privire la dispoziţiile art. 496 din legea 134/2010 privind C. proc. civ., referitoare la soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa de recurs, pentru încălcarea dispoziţiilor din art. 126 alin. (2) şi (6), art. 124, 121, 52, 53, 16 alin. (1), (2) şi art. 21 din Constituţie.

Hotărârea recurată

Prin Decizia civilă nr. 126 din 13 februarie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă.

S-a respins cererea de suspendare a cauzei ca nefondată.

S-a respins contestaţia în anulare a Deciziei civile nr. 1454/22.06.2018 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. x/2017, formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele pârâte Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Galaţi, reprezentată de primar şi Primăria Galaţi, reprezentată de Primar,. ca inadmisibilă.

Recursul

Împotriva acestei hotărâri contestatoarea - reclamantă a declarat recurs, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate şi în rejudecare, modificarea acesteia în sensul admiterii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 134/2010 privind din C. proc. civ. şi art. 496 din Legea nr. 134/2010 privind din C. proc. civ. şi art. 496.

În susţinerea motivelor vizând excepţia de neconstituţionalitate s-a arătat că aceasta este admisibilă în principiu, întrucât vizează o dispoziţie sau mai multe dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare; respectivele dispoziţii invocate ca neconstituţionale în raport cu cele motivate şi probate în cauza dedusă judecăţii, nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale; dispoziţiile invocate a fi neconstituţionale au legătură directă cu soluţionarea în mod just a cauzei deduse judecăţii; iar prezenta cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată, este motivată.

A învederat recurenta că deşi la momentul formulării recursului hotărârea nu era motivată, cererea sa îndeplineşte condiţiile impuse de art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, solicitând a se avea în vedere argumentele expuse în faţa primei instanţe.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Verificând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. soluţia pronunţată de către prima instanţă, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea 47/1992 modificată şi republicată, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial.

Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

În raport de dispoziţiile legale expuse, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate,

Prima instanţă a considerat că singura condiţie care nu este îndeplinită în cauză este aceea ca textele de lege a căror neconstituţionalitate se solicită a se constata să aibă o legătură în concret cu soluţionarea cauzei.

Înalta Curte constată că "legătura cu soluţionarea cauzei" priveşte incidenţa dispoziţiei legale a cărei neconstituţionalitate se cere a fi constatată în privinţa soluţiei ce se va pronunţa în procesul pendinte.

Altfel spus, decizia Curţii Constituţionale în soluţionarea excepţiei trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii din procesul principal, ceea ce presupune existenţa unei posibilităţi directe de a influenţa soluţia ce se va pronunţa în cauză.

În ceea ce priveşte legătura dintre textele de lege criticate pentru motive de neconstituţionalitate, cu soluţionarea litigiului, instanţa reţine că motivul expus de către recurentă îl reprezintă încălcarea de către instanţa de recurs (Decizia nr. 1454/22.06.2018) a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. cu privire la competenţa instanţelor judecătoreşti, sau a dispoziţiilor art. 20 din Legea Contenciosului administrativ.

Se observă, astfel că recurenta nu formulează critici de neconstituţionalitate a textelor de lege, ci critici asupra soluţiei adoptate de instanţa de recurs.

Pe de altă parte, se constată că obiectul dosarului în care au fost ridicate excepţiile îl reprezintă o contestaţie în anulare fundamentată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza I şi art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Faţă de toate aceste considerente expuse, Înalta Curte constată că nu s-a probat legătura dispoziţiilor legale a căror neconstituţionalitate se cere a fi constatată cu soluţionarea cauzei, argumentele excepţiei reprezentând în fapt critici formulate împotriva soluţiei adoptate de instanţa de recurs.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Constatând că hotărârea recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei civile nr. 126 din 13 februarie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2019.

GGC - GV