Tardive appeal in administrative litigation: application of the special 15-day limit under Law No. 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Caransebeş la data de 22.06.2015 petenta SC A. SRL a formulat în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.-S.D.N. Orşova plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x/08.05.2015, solicitând anularea acestuia şi exonerarea de plata amenzii contravenţionale aplicate, precum şi obligarea pârâtei la eliberarea, fără costuri suplimentare, a autorizaţiei de acces rutier din DN 6.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 263 din 24 octombrie 2016 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de B. în calitate de asociat unic al SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. - D.R.D.P. Timişoara, prin S.D.N. Orşova, a obligat pârâta să elibereze reclamantei autorizaţia de amplasare şi acces la drumul naţional, pentru obiectivul situat în zona DN 6 Orşova - Caransebeş km 382+000 pe partea dreaptă, dispunând plata din fondurile Ministerului Justiţiei către interpretul C., conform Ordinului M.J nr. 719/C/1 aprilie 2011, a sumei de 100 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de traducător prestate pentru reclamantul prezent în cauză.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, secţia Drumuri Naţionale Orşova, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 3 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi rejudecarea cererii reclamantei, în vederea obligării acesteia la depunerea documentaţiei complete pentru eliberarea autorizaţiei solicitate, astfel cum este reglementată de legislaţia specială.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata-reclamantă SC A. SRL a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia tardivităţii declarării căii de atac. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.

5. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs asupra excepţiei tardivităţii

Examinând cu prioritate excepţia invocată, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

În aceste condiţii, Sentinţa nr. 263 din 24 octombrie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menţionat.

Instanţa de control judiciar nu poate primi susţinerea recurentei referitoare la aplicabilitatea termenului general de 30 de zile prevăzut de dispoziţiile art. 485 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere caracterul special al legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi dispoziţiile art. 457 C. proc. civ., conform cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi în termenele stabilite de aceasta.

Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentinţa recurată a fost comunicată pârâtei la data de 16.12.2016, conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 17.01.2017 (data poştei plic dosar recurs) cu depăşirea termenului legal, absolut şi imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 3.01.2017.

Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal şi nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancţiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepţia tardivităţii recursului invocată din intimata-reclamantă şi va respinge recursul autorităţii pârâte ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii invocată de intimata-reclamantă SC A. SRL.

Respinge recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, secţia Drumuri Naţionale Orşova, împotriva Sentinţei nr. 263 din 24 octombrie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2019.

GGC - GV