Editorial liability for user-generated hate speech comments on online news portals under administrative anti-discrimination law

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SA a solicitat anularea Hotărârii nr. 625 din 16 decembrie 2015 emisă de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 97/CA/2016 - P.I. din 17 mai 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea, ca nefondată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, SC A. SA, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârea instanţei de fond fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 137/2000, respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 ale actului normativ.

Decizia intimatului prin care s-a reţinut în sarcina sa manifestarea unui comportament discriminatoriu este excesivă, fiind prin urmare greşită, având în vedere că ulterior postării comentariilor a întreprins o serie de demersuri de ordin tehnic pentru filtrarea mesajelor postate de către cititorii site-ului. Astfel, arată recurenta că a acţionat ca un formator de opinie corect şi responsabil, nicidecum ca vânători de senzaţional şi audienţe.

Subliniază recurenta că, toate comentariile sancţionate au apărut cu referire la articole de interes public, scrise de o manieră deontologică, nediscriminatorii la adresa etniei maghiare sau reprezentanţilor ei, ba dimpotrivă, favorabilă manifestărilor ei. De asemenea, niciunul dintre comentarii nu îl vizează pe petent, iar, pe de altă parte, cei vizaţi de comentariile respective nu au formulat o sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Mai arată recurenta că, în mod greşit, instanţa a apreciat că nu prezintă relevanţă apărarea potrivit căreia comentarii ofensatoare au fost publicate şi de către cetăţenii de etnie maghiară vis-a-vis de cei de etnie română, apărare de natură a justifica reacţia persoanelor care au postat comentariile, precum şi contextul în care au fost acestea scrise.

4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs şi a normelor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate, în condiţiile art. 93 alin. (3) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, Hotărârea nr. 625 din 16 decembrie 2015 pronunţată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării prin care i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 2.000 RON în temeiul art. 2 alin. (1) şi (6) şi al art. 15 raportat la art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

Totodată s-a instituit în sarcina reclamantei SC A. SA obligaţia de a publica pe site un rezumat al hotărârii şi de a elimina comentariile cu caracter discriminatoriu ale cititorilor postate la o serie de articole de presă publicate pe portalul on-line www.x.ro editat de reclamantă.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat de petentul B. care reclamă o serie de comentarii de natură a aduce atingere convieţuirii paşnice între români şi maghiari, comentarii postate la o serie de articole de presă publicate pe un portal de ştiri, identitatea persoanelor care au postat nefiind cunoscută, existând doar un ID de utilizator.

În esenţă, intimatul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut prin hotărârea contestată faptul că în prezenta cauză nu au fost analizate articole publicate de către jurnalişti, ci comentariile postate de utilizatori, în subsolul unor articole de presă. Reiterând că libertatea de exprimare este valoarea fundamentală a unei societăţi democratice, intimatul arată însă că aceasta nu trebuie să încalce anumite limite care ţin de protecţia reputaţiei şi drepturilor celorlalţi. În concluzie, colegiul director al Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut că o serie dintre postările analizate au caracter discriminator potrivit art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată.

Curtea de apel a analizat detaliat situaţia de fapt relevată de comentariile postate pe portalul on-line www.x.ro, ajungând la concluzia că sancţiunea aplicată este legală.

Concluzia curţii de apel este corectă, fiind însuşită de instanţa de control judiciar pentru că reflectă aplicarea judicioasă a cadrului normativ la situaţia de fapt ale cărei coordonate relevante nu sunt supuse contestării.

Prin recursul exercitat se susţine, în esenţă, că tocmai necenzurarea comentariilor postate de către cititori pe site-ul său a demonstrat că nu a făcut nicio deosebire, nu a afirmat vreo preferinţă şi nu a exclus sau restricţionat persoanele de etnie maghiară în raport cu persoanele de etnie română, în scopul de a le restrânge drepturile ori libertăţile fundamentale, aspect cu privire la care instanţa de fond nu s-a pronunţat.

Contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă se constată că judecătorul fondului a subliniat că pretinsa faptă de discriminare nu a fost săvârşită prin conţinutul vreunui articol de presă publicat de reclamantă pe site-ul pe care îl editează, ci prin comentariile postate de utilizatori cu privire la articolele publicate, arătând că în materia comentariilor postate în mediul virtual, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Delfi AS contra Estoniei că editorul portalului on-line este răspunzător de conţinutul comentariilor, raportat la caracterul insultător al acestora, având în vedere că editorul nu a împiedicat expunerea lor.

Totodată, în cauza Magyar Tartalomzolgaltatok Egyesulete şi Index.hu Zrt contra Ungariei, CEDO a statuat că un sistem de disclaimer şi de eliminare la cerere a comentariilor ofensatoare constituie instrumente adecvate pentru păstrarea echilibrului între libertatea de exprimare şi dreptul la reputaţie al persoanelor vizate de mesajele calomnioase ale cititorilor. Totuşi, Curtea arată în mod explicit că în situaţia în care comentariile cititorilor intră în categoria aşa-numitului limbaj al urii sau în categoria mesajelor care incită la violenţă, măsurile de cenzură a acestui tip de mesaje trebuie să fie unele sporite (parag. 64 Hotărârea CEDO din 2 februarie 2016).

În acord cu opinia instanţei de fond, comentariile care au făcut obiectul sesizării intră în categoria "limbajului urii", iar publicarea acestora pe un site public nu poate fi justificată prin invocarea libertăţii de exprimare şi nici nu au avut rolul de a informa publicul.

De asemenea, conduita invocată de recurentă în apărarea sa, anume aceea de a permite publicarea atât a mesajelor discriminatorii la adresa comunităţii maghiare cât şi a celor venite din partea unor membrii ai acestei comunităţi la adresa naţionalităţii române nu este de natură a o exonera de răspundere, având în vedere că în acest fel a fost permisă propagarea în spaţiul public a mesajelor de ură între cele două comunităţi.

Totodată, nici împrejurarea că recurenta a luat măsuri care îi permiteau cenzurarea unor astfel de comentarii nu poate conduce la exonerarea de răspunderea contravenţională, pentru că deşi avea această posibilitate, a adoptat o conduită pasivă permiţând producerea faptei de discriminare la adresa unei întregi comunităţi.

Legat de titularul sesizării, Înalta Curte apreciază că este lipsită de relevanţă împrejurarea că titularul nu era afectat direct de conţinutul mesajelor cuprinse în comentariile postate, atâta timp cât făcea parte din comunitatea maghiară, iar în astfel de situaţii oricum intimatul se putea sesiza şi din oficiu.

Pentru considerentele expuse, reţinând că sentinţa atacată este legală, nefiind identificate motive de reformare, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SA împotriva Sentinţei nr. 97/CA/2016 - P.I. din 17 mai 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.

GGC - CP