Recovery of EU rural development aid denied; appeal on artificial conditions for eligibility dismissed

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 august 2015, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (fostă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) a solicitat anularea Deciziei nr. 14320 din 17 aprilie 2015 emisă de pârâtă, anularea titlului de creanţă, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 25 februarie 2015, înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 25 februarie 2015.

În motivarea acţiunii a arătat că prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 25 februarie 2015 s-a stabilit ca se impune recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil în cuantum de 699.918,59 RON plătit de A.P.D.R.P. în cadrul executării contractului de finanţare şi rezilierea Contractului de finanţare x din 21 septembrie 2010.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin Sentinţa civilă nr. 760 din data de 8 martie 2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, şi a anulat Decizia nr. 14320 din 17 aprilie 2015 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 25 februarie 2015, emise de pârâtă.

3. Cererea de recurs.

Împotriva Sentinţei civile nr. 760 din data de 8 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Solicită casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Arată că prin neregulile constatate, reclamanta a încălcat următoarele prevederi legale şi contractuale: art. 1 - Obiectul Contractului din Contractul de finanţare, art. 1 - Obligaţii Generale din Anexa I "Prevederi Generale", art. 3 - Obligaţii din Anexa I "Prevederi Generale", prevederile Fişei tehnice a Măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderii" din PNDR; Ghidul solicitantului - capitolul 2,Cererea de finanţare - Secţiunea F - Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului: punctul 2, 3 şi 8.

Totodată, speţei îi sunt aplicabile următoarele clauze contractuale: art. 11 - Încetarea contractului din Anexa I - din Anexa I"Prevederi Generale", art. 17 - Nereguli, Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al consiliului în ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală - art. 4 alin. (8), art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), art. 72 - Perenitatea operaţiunilor privind investiţiile, O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările,

Susţine că la acest moment există neconcordanţe grave între angajamentele asumate prin Cererea de finanţare şi situaţia existentă în fapt, ceea ce echivalează cu o abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil şi la retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat.

Beneficiarul este responsabil de a se asigura ca implementează proiectul cu respectarea şi menţinerea tuturor criteriilor de eligibilitate, cât şi a dispoziţiilor legale şi a clauzelor contractuale.

Cu privire la existenţa elementului obiectiv susţine că obiectivul specific al Măsurii 312, de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către micro întreprinderi, nu a fost atins deoarece din analiza contractelor de prestări servicii ale beneficiarului şi a întregii activităţi desfăşurate în implementarea proiectului rezultă că acesta a prestat preponderent servicii către SC B. SRL, societate în care beneficiarul a avut calitatea de angajat.

Prin depunerea cererii de finanţare beneficiarul declară în mod eronat că tipul întreprinderii este acela de întreprindere autonomă care poate să-şi desfăşoare activitatea în mod independent, fără aportul altei societăţi legate sau partenere.

Rezultă în mod evident faptul că a existat o coordonare deliberată a activităţilor cu scopul clar de a beneficia de fonduri nerambursabile peste limita legală şi de a eluda dispoziţiile Ghidului Solicitantului pentru măsura 312.

Au fost încălcate condiţiile minime esenţiale pentru a se considera ca proiectul să îşi menţine eligibilitatea din perspectiva Ghidului Solicitantului, Fişei Măsurii 312, H.G. nr. 224/2008 şi Regulamentului European n. 65/2011.

Mai arată că structurile sale efectuează verificări strict în baza unor proceduri interne acreditate, fapt ce nu însemnă ca în situaţia în care ulterior sunt efectuate alte controale aprofundate de către compartimente specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acţiunile întreprinse.

Comisia Europeană - Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a derulat o misiune de audit - Ancheta nr. RD1/2013/801/RO. În acest sens, înainte de începerea misiunii, A.P.D.R.P. a primit de la DG AGRI o listă cu 47 (patruzeci şi şapte) de dosare de plată depuse în cadrul Măsurii 312 preselectate, pentru care a declanşat şi proceduri proprii de control.

S-a avut în vedere faptul că, de regulă, procedura pe care o aplică proprietarii/managerii entităţilor care au beneficiat deja de fonduri pentru investiţii este aceea de a crea o companie nouă, legal independentă de prima. Această nouă entitate - direct sau indirect controlată de către proprietarii/managerii beneficiarului iniţial vor solicita, la rândul lor, sprijin pentru investiţii. Echipamentele achiziţionate astfel vor servi exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului iniţial.

Pe de altă parte, în Ghidul solicitantului, pentru Măsura 312 este specificat că Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312 sunt "Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane euro echivalent în RON).

Pentru ca un proiect să fie declarat eligibil trebuie să îndeplinească întocmai toate criteriile enunţate în Ghidul Solicitantului şi în Fişa Măsurii.

Referitor la aspectul conform căruia toate documentele şi situaţia de fapt au fost cunoscute şi acceptate de Agenţie, menţionează că elementele care au condus la constatarea încălcării criteriilor de eligibilitate nu au fost cunoscute de A.F.I.R. până la momentul verificării întregii activităţi, a modului de implementare a proiectului.

Chiar dacă verificările efectuate de A.F.I.R. au avut în vedere o parte din documentele depuse iniţial de beneficiar în cadrul cererii de finanţare, au fost evidenţiate şi documente noi faţă de cele cunoscute iniţial ca urmare a verificării activităţii desfăşurate şi a serviciilor prestate în cadrul proiectului finanţat prin FEADR.

Neregulile constau în faptul că numărul de posturi propuse de către beneficiar au fost folosite ca un mijloc de a obţine în mod artificial puncte de selecţie suplimentare, fiind astfel încălcat Criteriul de selecţie S2 "Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25.000 euro investiţi".

S-a creat un avantaj nejustificat SC B. SRL, societate care este beneficiara reală a finanţării obţinute în cadrul măsurii 312. Beneficiarul nu a demonstrat pe parcursul derulării contractului de finanţare şi după perioada de execuţie a contractului viabilitatea investiţiei, fapt ce conduce la neeligibilitatea activităţii finanţate prin nerespectarea Criteriului de eligibilitate EG2. Încălcarea criteriilor de eligibilitate ale proiectului contravine dispoziţiilor art. 3 alin. 1 Anexa I la Contractul de finanţare.

Au mai fost invocate dispoziţiile Notei directoare pentru Auditori nr. 22 din data de 10 octombrie 2013, emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Consilier Antifraudă, referitoare la elementele de fapt, legale, economice, funcţionale şi personale ale cazului pe baza cărora se poate stabili crearea de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.

"Steguleţele roşii", terminologie consacrată la nivel comunitar, reprezintă indicatori de fraudă sau nereguli, iar identificarea acestora constituie un evident semnal de alarmă pentru pârâtă, în ceea ce priveşte finanţarea cercetată.

Au fost enumeraţi indicatorii avuţi în vedere pentru formularea constatării că au fost create condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin Măsura 312, făcându-se referire şi la hotărârea CJUE pronunţată la 14 septembrie 2012 în cauza C-343/12.

Referitor la afirmaţiile privind condiţiile extrem de restrictive impuse de pârâtă pentru accesarea şi implementarea proiectelor finanţate prin programul FEADR precizează că sunt detaliate şi expuse prin Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri, astfel că ele au fost cunoscute şi acceptate de beneficiar dat fiind faptul că acesta a depus cererea de finanţare.

Se mai arată că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora. Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Prin semnarea Contractului de finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11 alin. 3 din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă. Astfel, A.P.D.R.P. are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 15 mai 2019.

5.2. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Urmare a efectuării controlului ex-post pe teren, în data de 30 septembrie 2014, a primirii documentelor justificative suplimentare solicitate prin Procesul verbal nr. x din 30 septembrie 2014 şi a documentelor suplimentare solicitate beneficiarului, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Inspecţia Muncii, A.F.I.R. a procedat la analizarea acestora şi a întocmit Raportul de control nr. x din 10 decembrie 2014 prin care a apreciat ca fiind identificaţi o serie de factori a căror evaluare unitară a condus la concluzia că a fost produsă o neregulă care impune demararea procedurii de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil acordat SC A. SRL pentru Contractul de finanţare x din 21 septembrie 2010 "înfiinţare microîntreprindere la SC A. SRL în localitatea x, judeţul Bihor".

În urma verificărilor s-au reţinut următoarele: reprezentantul legal al SC A. SRL, d-na C., a fost angajat al SC B. SRL până la 24 noiembrie 2010, dată la care a semnat Contractul individual de muncă cu SC A. SRL; trei dintre angajaţii a căror contracte individuale de muncă au fost încheiate la 24 noiembrie 2010, respectiv D., E. şi F., au fost angajaţi ai SC B. SRL până la data mai sus amintită; dl. G. figurează ca angajat, cu normă întreagă de timp, atât la SC B. SRL cât şi la SC A. SRL; principalul beneficiar al serviciilor prestate de SC A. SRL este SC B. SRL (2010 -100% din valoarea serviciilor, 2011 - 84,37% din valoarea serviciilor, 2012 - 85,64% din valoarea serviciilor, 2013 - 0% din valoarea serviciilor, 2014 - 21,91% din valoarea serviciilor).

Pentru a face dovada existenţei utilajelor care să permită exploatarea în bune condiţii a celor două tractoare achiziţionate în cadrul proiectului, la data evaluării cererii de finanţare a fost anexat la documentaţia depusă ca "informaţii suplimentare" contract de comodat prin care SC B. SRL pune la dispoziţia SC A. SRL, cu titlu gratuit, următoarele utilaje:

Plug cu 3 trupiţe - 2 buc;

Grapa cu discuri GD 3,4 - 2 buc;"

Remorca transport - 4 buc;

De asemenea, analizând bazele de date ale A.F.I.R. s-a constatat că SC B. SRL, societate care prin contractele de comodat încheiate cu SC A. SRL a creat premisele exploatării în bune condiţii a investiţiei realizată prin FEADR şi care este principalul beneficiar al serviciilor prestate, a depus aplicaţii Program SAPARD Românesc şi FEADR, astfel:

• x din 30 ianuarie 2007 - Modernizare fermă vegetală SC B. SRL în localitatea x, judeţul Bihor, cu o valoare totală eligibilă de 1.116.341,18 RON, din care ajutor financiar nerambursabil 558.170,13 RON;

• x din 18 noiembrie 2008 - Modernizare fermă vegetală SC B. SRL, jud. Bihor - proiect eligibil, neselectat, scorat cu 56 puncte;

• x din 30 decembrie 2009 - "Modernizare fermă vegetală - SC B. SRL, sat x, comuna x, judeţul Bihor", cu o valoare totală eligibilă de 2.896.923,00 RON, din care ajutor financiar nerambursabil în valoare de 1.883.000,00 RON.

Având în vedere cele de mai sus, s-a apreciat de către A.F.I.R. că legăturile identificate între SC A. SRL şi SC B. SRL sunt de natură să conducă la concluzia că a fost obţinut un avantaj nejustificat prin depăşirea regulii de minimis şi nerespectarea obiectivelor măsurii.

Prezentei speţe îi sunt aplicabile următoarele prevederi legale şi contractuale:

Art. 1 Obiectul Contractului- din Contractul de finanţare, alin. (2), (3)

Art. 1 Obligaţii Generale - din Anexa/"Prevederi Generale", alin. (1), (3), (4)

Art. 3 Obligaţii - din Anexa I "Prevederi Generale", alin. (1),

Prevederile Fişei tehnice a Măsurii 312

Cererea de finanţare - Secţiunea F - Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului, punctul 2, 3, 8

Articolul. 11 alin. (3)- Încetarea contractului din Anexa I din Anexa I "Prevederi Generale"

Articolul 17 alin. (1), (3), (4) - Nereguli, sume necuvenite şi restituirea finanţării- din Anexa I "Prevederi Generale"

Articolul 4, alin. (8), din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al consiliului în ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală:

Art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, "fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin".

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR):

O.U.G. nr. 66/2011, art. 26

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor intimatei-reclamante invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

6.1. Nu poate fi reţinută incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia nelegalitatea unei hotărâri poate fi cerută atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea greşită a legii.

Scopul controlului efectuat de către recurenta pârâtă a vizat verificarea existenţei creării de condiţii artificiale, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.

Nu pot fi primite susţinerile reclamantei în sensul că, atâta timp cât pârâta a declarat eligibil proiectul pe baza documentelor puse la dispoziţie de către beneficiar şi nici unul dintre elemente avute în vedere nu a suferit nici un fel de modificare după efectuarea plăţii, pârâta nu poate veni ulterior plăţii şi să constate că criteriile de eligibilitate nu mai sunt îndeplinite, fără să existe elemente noi, apărute după data ultimei tranşe de plată. Structurile A.P.D.R.P. efectuează verificări în baza unor proceduri interne acreditate iar în situaţia în care ulterior sunt efectuate alte controale de către compartimente specializate sau chiar instituţii externe cu atribuţii de control, beneficiarul nu este exonerat de răspundere pentru documentele depuse sau acţiunile întreprinse.

În acest context, Înalta Curte subliniază că, chiar dacă anumite aspecte puteau fi cunoscute anterior, la momentul depunerii cererii de finanţare sau în cursul aprobării tranşelor, aceste elemente de fapt, luate în mod singular, nu puteau oferi indiciile privind acţiunile deliberate, care să conducă la concluzii relevante în privinţa creării unor condiţii artificiale, fiind necesară în acest scop analiza activităţii economice desfăşurate de acestea în cursul perioadei de monitorizare, pentru a se stabili dacă societatea beneficiară are autonomie funcţională sau dimpotrivă, deserveşte intereselor economice ale altei societăţi, fapt ce justifică verificările ulterioare.

În ceea ce priveşte sintagma de "creare de condiţii artificiale" aceasta se referă la o activitate deliberată anterioară obţinerii finanţării prin care se asigură premisele pentru obţinerea finanţării într-un mod necuvenit, dedusă din înfiinţarea unor firme asociate şi coordonarea în comun a activităţii acestora.

Jurisprudenţa CJUE impune să se stabilească dacă rezultatele activităţii economice ale firmelor implicate, ulterioare obţinerii finanţării, confirmă presupunerea prin elemente obiective şi subiective. Aşadar, înfiinţarea unor firme între care există legături prin structura asociativă, sediu sau salariaţii comuni nu este suficientă pentru a conchide că s-a obţinut un avantaj contrar obiectivelor schemei sau că obiectivele schemei de ajutor nu au fost atinse.

În această ordine de idei, trebuie amintit că prin Hotărârea CJUE în C-110/2013, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesfinanzhof (Germania), prin Decizia din 20 decembrie 2012, în procedura HaTeFo GmbH împotriva Finanzamt Haldensleben, s-a stabilit:

"Articolul 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări."

Înalta Curte apreciază că recurenta pârâtă nu a stabilit existenţa unor circumstanţe care sunt relevante în ceea ce priveşte crearea de către reclamantă a unor condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, nevalorificând în mod corect interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi indicatorii stabiliţi în Nota directoare pentru Auditori nr. 22 emisă de Comisia Europeană.

În speţă, deşi se stabileşte în mod obligatoriu că lipsa autonomiei funcţionale sau existenţa legăturilor juridice intre candidaţi - cum este situaţia din speţa de fata - nu pot sta la baza stabilirii creării de condiţii artificiale, totuşi pârâta transforma simple elemente de fapt, într-o situaţie de drept, relativă la crearea de condiţii artificiale, fără însa a determina dacă elementul obiectiv şi subiectiv sunt îndeplinite în speţa de faţă.

În privinţa elementului obiectiv care se referă la faptul că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, şi în cazul în care s-ar reţine existenţa unei divizări artificiale a investiţiei, aceasta nu constituie, în sine, un motiv de respingere a finanţării sau de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât în măsura în care ar avea drept consecinţă faptul că obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) pct. ii din Regulamentul 1698/2005 nu pot fi atinse.

În speţă însă, aceste obiective au fost atinse prin activităţile desfăşurate de reclamantă. Astfel, aceasta a prestat servicii în mediul rural în beneficiul populaţiei rurale realizând obiectivul general al măsurii 312 care vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non agricole în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

A fost realizat şi obiectivul specific al măsurii 312 constând în crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural, având în vedere că reclamanta a creat şi menţinut 7 locuri de muncă în mediul rural şi, totodată, a contribuit la crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.

De asemenea, reclamanta a contribuit şi la realizarea obiectivelor operaţionale ale măsurii 312, întrucât este organizată ca o microîntreprindere care desfăşoară activităţi în sectorul non-agricol, în spaţiul rural şi a contribuit la reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Faţă de împrejurarea că au fost realizate obiectivele Măsurii 312, fiind atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR, se constată lipsa elementului obiectiv care să justifice aplicarea în speţă a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

În cauză nu se regăsesc indicatori fizici, dar nici indicatori legali, juridici, întrucât nu s-a dovedit că investiţia reclamantei poate fi folosită numai în relaţie cu investiţia realizată de către SC B. SRL în urma obţinerii finanţării nerambursabile. Împrejurarea că reclamanta a prestat servicii şi către SC B. SRL nu duce la concluzia că investiţia uneia dintre aceste societăţi poate fi folosită numai în relaţia cu investiţia celeilalte societăţi.

Referitor la locurile de muncă, pârâta menţionează că nu au fost create 7 locuri de muncă de către reclamantă având în vedere că 5 dintre angajaţi au fost preluaţi de la SC B. SRL, iar unul dintre angajaţi este cu normă întreagă atât la societatea reclamantă, cât şi la SC B. SRL

Aşa cum arată instanţa de fond, angajarea de către reclamantă pe locurile de muncă nou create a unor persoane care anterior au fost angajate la SC B. SRL nu este de natură să ducă la concluzia că nu au fost create aceste locuri de muncă, neavând relevanţă locul de muncă pe care aceste persoane l-au avut înainte de angajarea la societatea reclamantă.

În ceea ce-l priveşte pe reprezentantul legal al SC A. SRL, d-na C., fost angajat al SC B. SRL până la 24 noiembrie 2010, după aprobarea proiectului depus pentru obţinerea finanţării nerambursabile, acesta nu a mai avut calitatea de angajat al celeilalte societăţi, astfel că nu subzistă ipoteza reglementată în nota directoare anterior menţionată.

Cu referire la elementul subiectiv, contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte reţine că modul de derulare a relaţiilor economice nu demonstrează că scopul (intenţia directă) creării unei noi microîntreprinderi nu a fost acela de a acţiona în mod independent în vederea realizării obiectivelor măsurii 312, ci de a completa şi dezvolta activitatea deja desfăşurată de unităţile economice anterior constituite.

Elementul subiectiv nu poate fi aşadar reţinut, în sensul că reclamanta nu a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine schemei de ajutor, susţinerea pârâtei privind existenţa elementului subiectiv bazându-se pe indicii şi nu pe dovezi concrete privind coordonarea deliberată între cei doi beneficiari ai fondurilor europene, cu scopul de a beneficia de fonduri nerambursabile peste limita legală, se constată că lipseşte acest element la care se face referire în hotărârea CJUE anterior menţionată.

În consecinţă, instanţa de control judiciar împărtăşeşte concluziile primei instanţe, în sensul că aspectele reţinute de pârâtă nu demonstrează că în speţă sunt întrunite ambele elemente, atât cel obiectiv cât şi cel subiectiv, pentru a se considera că s-au creat condiţii artificiale în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin. De asemenea, va conchide că recurenta pârâtă, prin actele administrative atacate, nu a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 17 alin. (3) din contractul de finanţare încheiat, care îi permiteau retragerea avantajului acordat în măsura în care se stabileşte că actele/faptele beneficiarului au urmărit obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin.

6.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, împotriva Sentinţei nr. 760 din 8 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, împotriva Sentinţei nr. 760 din 8 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.

GGC - CP