Inadmissibility of cassation against a definitive appellate decision due to exhaustion of the single appeal route
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal’s 2016 decision rejecting the prior appeal as final and unchallenged. The dispute concerned an enforcement proceeding initiated against a private party for 200 RON in judicial costs, which the party argued had been assigned to the state by a lower court ruling; the party had already exhausted its appellate rights when the Court of Appeal declared its previous appeal inadmissible. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the uniqueness of the appeal route and the definition of "definitive" judgments under Articles 460(1) and 634(1)(5) of the Civil Procedure Code, which prohibit further appeals against decisions rendered at the appellate level, as such decisions cannot be subject to a second instance of cassation.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 460 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against a definitive appellate decision due to exhaustion of the single appeal route: The dispute concerned an enforcement proceeding initiated against a private party for 200 RON in judicial costs, which the party argued had been assigned to the state by a lower court ruling; the party had already exhausted its appellate rights when the Court of Appeal declared its previous appeal inadmissible. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the uniqueness of the appeal route and the definition of "definitive" judgments under Articles 460(1) and 634(1)(5) of the Civil Procedure Code, which prohibit further appeals against decisions rendered at the appellate level, as such decisions cannot be subject to a second instance of cassation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for admitting the exception of inadmissibility of the appeal and dismissing it.
Procedural basis for the final order dismissing the appeal as inadmissible.
Full text
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei.
Dată
Tip
Sursă
19/11/2015
Cerere de chemare în judecată
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei
15/02/2016
Cerere
Reclamant - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor Suceava prin Arhiepiscop
07/07/2016
Cerere de recurs
Reclamant - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor Suceava prin Arhiepiscop, Reclamant - FONDUL BISERICESC
29/08/2016
Întâmpinare
Intimat - Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara, secţia a II-a civilă, contestatorul A. a solicitat desfiinţarea dosarului execuţional nr. x din data de 30.03.2015, deoarece a exclus din analiza sa Încheierea nr. 194/PI/CC/2014 ce rezultă în urma contestaţiei sale prin care s-a stabilit că suma de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare rămâne în sarcina statului şi nu în sarcina contestatorului.
Prin Sentinţa civilă nr. 8839 din 15 iulie 2015, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. x/2015, a fost respinsă contestaţia la executare formulată de către contestatorul A., în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.
Împotriva Sentinţei civile nr. 8839 din 15 iulie 2015, pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosar nr. x/2015, a formulat apel contestatorul A. prin care a solicitat instanţei desfiinţarea dosarului execuţional nr. x din 30 martie 2015, motivat de faptul că suma de 200 RON reprezentând cheltuieli judiciare pentru care a fost începută executarea silită a fost stabilită în sarcina statului şi nu în sarcina apelantului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015.
Prin Decizia nr. 2181/A din 11 decembrie 2015 Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins apelul formulat de apelantul-contestator împotriva Sentinţei civile nr. 8839 din 15 iulie 2015, pronunţată de Judecătoria Timişoara, în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.
Împotriva Deciziei nr. 2181/A din data de 11.12.2015 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs contestatorul A. solicitând casarea deciziei atacate şi rejudecarea cauzei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015.
Prin Decizia civilă nr. 1806 din data de 27.05.2016, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2181/A din data de 11.12.2015, în contradictoriu cu intimata Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.
2. Cererea de recurs înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015.
Împotriva Deciziei civile nr. 1806 din data de 27.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs contestatorul A..
În motivele de recurs se arată că fondul cauzei executării silite s-a desfăşurat la secţia civilă, apoi apelul s-a transferat la secţia contencios administrativ. Instanţa de recurs din 27 mai 2016 s-a mulţumit cu faptul că recurentul a achitat suma de 100 RON cu titlu de taxă judiciară de timbru, însă nu a clarificat situaţia de fapt şi de drept dedusă judecăţii.
3. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Recurentul-contestator a învestit instanţa de recurs cu o cerere prin care îşi exprimă nemulţumirea cu privire la soluţia pronunţată în dispozitivul Deciziei civile nr. 1806 din 27 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins, ca inadmisibil recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 2181/A din data de 11.12.2015, pronunţată de Tribunalul Timiş.
Înalta Curte constată că prezenta cale de atac priveşte o hotărâre "definitivă", în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. reţine cauza pentru a se pronunţa cu prioritate pe admisibilitatea acestei căi de atac; soluţia dată acestei excepţii putând face inutilă analizarea pe fond a recursului.
De asemenea, se va avea în vedere principiul "unicităţii căii de atac" statuat de dispoziţiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. conform căruia "o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată ...". Cum acest drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori, în aceeaşi cale de atac.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.
Cum în cauză Decizia nr. 1806 din 27 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, atacată de parte cu "recurs" este definitivă, Înalta Curte constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată, deoarece aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, dată în recurs fără drept de recurs, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care hotărârea împotriva căreia s-a exercitat prezenta cale de atac are caracter definitiv, recursul urmează a fi respins, ca inadmisibil.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu şi va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului invocată din oficiu.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1806 din 27 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.
GGC - MM