Jurisdictional competence for transfer requests under the 2010 Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted an exception of material incompetence and declined jurisdiction, transferring the matter to the Bucharest Court of Appeal; the petitioner’s request for case transfer (reassignment) failed before the High Court due to lack of jurisdiction. The dispute concerned a procedural application for the transfer of a civil case pending before the Bucharest Sector 2 Court to a different jurisdiction based on legitimate suspicion. The court determined that because the underlying case was registered after the entry into force of the Civil Procedure Code approved by Law no. 134/2010, Article 142(1) of that Code mandated that transfer requests against courts of first instance fall within the competence of the Court of Appeal, not the High Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 142 alin. (1) din C. proc. civ; Jurisdictional competence for transfer requests under the 2010 Civil Procedure Code: Faţă de acest aspect, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, potrivit cărora "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 5 aprilie 2019, sub nr. x/2019, petentul A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Înalta Curte reţine că, potrivit verificărilor efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor de judecată, dosarul a cărui strămutare se solicită a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la 28.04.2016, dată la care erau aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, care a intrat în vigoare la 15 februarie 2013.
Faţă de acest aspect, Înalta Curte constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, potrivit cărora "cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia".
În cauza de faţă, cererea de strămutare este formulată cu privire la un dosar care a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti ulterior intrării în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010, instanţă care se află în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.
În acest context, în raport de dispoziţiile art. 142 alin. (1) din C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 131 alin. (1) din acelaşi act normativ, şi de faptul că cererea de strămutare vizează un dosar aflat pe rolul unei judecătorii, Înalta Curte constată că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia de necompetenţă materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de petentul A. privind strămutarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2016 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 mai 2019.
GGC - OB