Finality of appellate decisions in European Parliament election candidacy disputes precluding cassation review

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la 12 aprilie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea A. a solicitat anularea Deciziei nr. 40/D din 6 aprilie 2019, emisă de Biroul Electoral Central, prin care i-a fost respinsă candidatura independentă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi pe cele ale art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţia României.

Anexată contestaţiei, petenta a depus cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) teza I din Legea nr. 33/2007, prin raportare la prevederile art. 53 alin. (1), art. 38, art. 11 alin. (1) din Constituţia României şi la cele ale art. 18 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Prin Sentinţa civilă nr. 25/AEPF din 13 aprilie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins contestaţia formulată de contestatatoarea A. împotriva Deciziei nr. 40/D din 6 aprilie 2019, emise de Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată. A admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, în raport de prevederile art. 11 alin. (1), art. 38 şi art. 53 alin. (1) din Constituţia României.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatoarea A. la 14 aprilie 2019. Apelul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, la aceeaşi dată, sub acelaşi număr de dosar.

Prin încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, constatând lipsa părţilor legal citate şi faptul că niciuna dintre acestea nu a solicitat judecata în lipsă, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a suspendat judecata apelului declarat de contestatoarea A. împotriva Sentinţei civile nr. 25/AEPF din 13 aprilie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.

La 16 aprilie 2019, ambele părţi au depus cereri de repunere pe rol a cauzei, prin care au solicitat judecata în lipsă. La aceeaşi dată, apelanta-contestatoare a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formându-se Dosarul nr. x/2019, care a fost înaintat, spre soluţionare, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Decizia nr. 816 din 18 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca rămas fără obiect, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii de şedinţă din 15 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţate în Dosarul nr. x/2019.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, a respins apelul formulat de contestatoarea A. împotriva Sentinţei civile nr. 25/AEPF din 13 aprilie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea A., la 18 aprilie 2019. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la aceeaşi dată, sub nr. x/2019.

În motivarea recursului, contestatoarea a arătat că, deşi conform art. 69 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, "Împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi nu există cale de atac" - dispoziţii menţinute şi prin H.G. nr. 81/2019, cu referire la calendarul alegerilor europarlamentare - a apreciat că se impune casarea deciziei nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

A susţinut că încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, prin care instanţa de apel a suspendat judecata cauzei în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a fost dată în absenţa reprezentantului Ministerului Public, deşi dispoziţiile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 prevăd că soluţionarea cauzelor în materie se face "cu participarea obligatorie a procurorului".

A arătat că nu a fost posibilă invocarea acestei neregularităţi procedurale în cursul judecării cererii de repunere pe rol, respectiv a soluţionării apelului, întrucât încheierea din 15 aprilie 2019, dată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2019 i-a fost comunicată la 16 aprilie 2019, ora 16:16, la adresa de e-mail office_x@x.com, ulterior strigării cauzei, pronunţării asupra cererii de repunere pe rol, judecării apelului şi pronunţării Deciziei nr. 542 A din 16 aprilie 2019 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Recurenta-contestatoare a susţinut, de asemenea, că decizia atacată cu recurs a fost pronunţată după repunerea pe rol a cauzei şi reluarea judecării apelului la termenul de judecată din 16 aprilie 2019, orele 16:00, în lipsa reprezentantului Ministerului Public, deşi dispoziţiile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 nu fac distincţie între situaţiile în care acesta trebuie sau nu să participe la proces.

În raport de aceste considerente, a menţionat că instanţa nu a fost alcătuită conform prevederilor legale.

Susţinând că încheierea de repunere pe rol a cauzei este nelegală, iar încheierea pronunţată în condiţiile prevăzute de art. 414 alin. (2) din C. proc. civ. nu poate fi atacată separat cu recurs, ci doar odată cu fondul, a solicitat casarea în parte a deciziei atacate, numai cu privire la soluţia pronunţată în ceea ce priveşte apelul declarat în cauză.

În drept, recurenta-contestatoare a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 2 din C. proc. civ.

Prin rezoluţia din 19 aprilie 2019, Completul nr. 10 noul C. proc. civ. a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului, la 22 aprilie 2019, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 159 teza a II-a din C. proc. civ., prin raportare la prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 33/2007.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul obţinerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătoreşti.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând în sensul că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În cauză, cererea de recurs este îndreptată împotriva Deciziei nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost respins apelul formulat de contestatoarea A. împotriva Sentinţei civile nr. 25/AEPF din 13 aprilie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central.

Înalta Curte reţine că hotărârea supusă recursului a fost pronunţată într-o cauză având ca obiect anularea Deciziei nr. 40/D din 6 aprilie 2019, emise de Biroul Electoral Central, prin care a fost respinsă candidatura independentă a recurentei-contestatoare la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, urmare constatării neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Conform dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, "Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se depun în scris la Tribunalul Bucureşti şi se soluţionează de acesta în cel mult două zile de la înregistrare."

Alin. 4 al aceluiaşi articol prevede că "Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunţare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se soluţionează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă."

Aceste dispoziţii legale au intrat în vigoare la 15 februarie 2013, potrivit art. I, pct. 1 din O.U.G. nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 68 din 31 ianuarie 2013.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Ca atare, decizia nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, este definitivă, în înţelesul textului legal menţionat, nefiind susceptibilă de recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 542 A din 16 aprilie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 aprilie 2019.

GGC - OB