Competence for suing multiple defendants: Territorial jurisdiction anchored at co-defendant's domicile under Art. 112(1) CPC
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Bistrița Court, reversing the prior declinations to the Reghin Court. The case involved a request by a company to execute on its own account, at the defendant's expense, the court-ordered transfer of a vehicle's title, after the defendant failed to comply with a previous civil judgment; a procedural dispute arose as both the Bistrița and Reghin courts claimed lack of territorial competence, the former invoking the defendant's domicile while the latter relied on the presence of a second defendant within its jurisdiction. The ICCJ determined that because the plaintiff sued multiple defendants, including a public institution headquartered in Bistrița, the provisions of Article 112 paragraph (1) of the Code of Civil Procedure regarding alternative jurisdiction applied, validating the Bistrița Court's competence as the first seized court, which had been definitively established under Article 116, thereby rejecting the application of the general rule of the defendant's domicile under Article 107 paragraph (1).
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 903 din C. proc. civ, art. 107 din C. proc. civ, art. 112 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 116 din C. proc. civ; Competence for suing multiple defendants: Territorial jurisdiction anchored at co-defendant's domicile under Art. 112(1) CPC: În motivare, a reţinut incidenţa art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistriţa la data de 15.05.2018, reclamanta SC A. SRL a solicitat ca instanţa să pronunţe o hotărâre prin care să fie autorizată reclamanta să efectueze, pe cheltuiala pârâtului B., demersurile de radiere din circulaţie a autovehiculului marca C., cu nr. de înmatriculare x, cu prezentarea documentelor prevăzute expres de lege în faţa pârâtei SPCRPCÎV din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bistriţa-Năsăud.
În motivare, reclamanta a arătat că la data de 26.09.2017 a fost pronunţată Sentinţa civilă nr. 2564/2017 de către Judecătoria Bistriţa, în Dosarul nr. x/2017, prin care a fost admisă cererea, în sensul obligării pârâtului B. să efectueze demersurile necesare în vederea transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului marca C., având nr. de identificare x, nr. de înmatriculare x, pe numele său.
După rămânerea definitivă a acestei hotărâri, reclamanta l-a notificat pe pârât la data de 01.03.2018, prin executor judecătoresc, în vederea îndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina sa, însă acesta nu s-a conformat, motiv pentru care a formulat prezenta acţiune.
În drept, a invocat prevederile art. 194 şi următoarele din C. proc. civ. şi art. 1528 şi 1674 din C. civ.
Prin Sentinţa nr. 2800 din 2 noiembrie 2018, Judecătoria Bistriţa, secţia civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Reghin.
În motivare, a reţinut incidenţa art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Judecătoria a constatat că, în prezenta cauză, domiciliul pârâtului B. este în localitatea Ibăneşti, judeţul Mureş.
Totodată, instanţa a reţinut şi că nu are relevanţă că acţiunea este formulată şi în contradictoriu Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, întrucât nu există nicio cerere în legătură cu aceasta.
Instanţa a constatat că, la momentul de faţă, reclamanta nu deţine împotriva pârâtului un titlu executoriu prin care să fie autorizată ca, pe cheltuiala debitorului, să execute ea însăşi ori să facă să fie executată obligaţia de a face (potrivit art. 903 din C. proc. civ.) şi nici nu s-a declanşat procedura de executare silită a sentinţei judecătoreşti, fiind astfel incidente, din punct de vedere al competenţei teritoriale, dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., anterior redate.
Învestită prin declinare, Judecătoria Reghin a pronunţat Sentinţa nr. 7 din 9 ianuarie 2019, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Bistriţa. A suspendat din oficiu judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului instanţei competente în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În motivare, a arătat că Judecătoria Bistriţa a invocat în mod nelegal excepţia necompetenţei teritoriale, în condiţiile în care pârâţii nu au invocat excepţie, prin întâmpinare, prin raportare la art. 107 din C. proc. civ.
În subsidiar, instanţa a reţinut incidenţa art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia, în cazul în care sunt mai mulţi pârâţi, competenţa este alternativă, în raport de faptul că pârâtul Instituţia Prefectului are sediul în Bistriţa.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 112 alin. (1) din C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali".
În cauză, prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2018 pe rolul Judecătoriei Bistriţa, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe B. şi pe Instituţia Prefectului Judeţului Bistriţa Năsăud-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor.
Aşadar, potrivit textului de lege mai sus citat, oricare dintre instanţele de la sediul pârâţilor este competentă a soluţiona cererea de chemare în judecată.
Prin depunerea cererii la Judecătoria Bistriţa, reclamanta a învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia, cum prevede art. 116 din C. proc. civ.
Pentru aceste motive, competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SRL revine Judecătoriei Bistriţa, ca primă instanţă sesizată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bistriţa.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.
GGC - OB