Civil recourse declared perished for procedural inactivity following appellant's death and failure to join heirs
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant’s recourse inadmissible by right of lapse (perimare), thereby upholding the Court of Appeal’s decision that had previously dismissed the appeal against the first-instance judgment. The dispute concerned a civil case where the appellant filed a recourse against an appellate decision on September 1, 2016, but the proceedings were subsequently suspended in September 2017 due to the appellant’s death, as they had not joined heirs to the litigation within the statutory period. Relying on Articles 243(1) and 248(1) of the Code of Civil Procedure, the court held that the one-year term for procedural inactivity began upon the suspension of the trial, and since the case remained dormant for over a year without the filing of any motion to join heirs or proof of interruption of the term, the recourse was automatically perished.
Legislator headnote
AI generatedart. 243 pct. 1 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 101 alin. (3) din C. proc. civ; Civil recourse declared perished for procedural inactivity following appellant's death and failure to join heirs: Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (3) din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 641 R din data de 1 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 6 iulie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2012.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs la data de 1 septembrie 2016.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi la data de 15 iunie 2017 şi a primit prin repartizare aleatorie termen de judecată la data de 21 septembrie 2017 - termen la care judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 243 pct. 1 din C. proc. civ., având în vedere decesul recurentului reclamant A. survenit la data de 28 decembrie 2016.
Analizând excepţia perimării cauzei, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (3) din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare.
În speţă, împotriva Deciziei civile nr. 641 R din data de 1 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamantul A. a declarat recurs la data de 1 septembrie 2016 (conform ştampilei curţii de apel aplicată pe cererea de recurs).
Ulterior declarării căii de atac, respectiv la data de 28 decembrie 2016, a survenit decesul recurentului-reclamant A., astfel cum rezultă din adresa emisă de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aflată la dosarul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Prin încheierea din data de 21 septembrie 2017, judecata cauzei a fost suspendată în temeiul dispoziţiilor art. 243 pct. 1 din C. proc. civ., astfel încât termenul de perimare de un an prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii, împlinindu-se la data de 21 septembrie 2018.
În cauză se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (21 septembrie 2017) şi până la data repunerii pe rol a cauzei trecând mai mult de un an, timp în care nu s-a solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Raportat la datele speţei, făcând aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, reiese că termenul de un an prevăzut de lege, s-a împlinit la data de 21 septembrie 2018, astfel încât Înalta Curte constată că a operat sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 641 R din data de 1 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, fiind perimat de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul formulat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 641 R din data de 1 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.
GGC - OB