Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 823/2019 AI generated

Extraordinary appeal inadmissible for failure to invoke specific procedural flaws under Art. 503 CPC instead of challenging tax enforcement merits

Case Number Decizia nr. 823/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) dismissed the extraordinary appeal (contestație în anulare) as inadmissible, thereby upholding its prior decision which had rejected the appellant's attempt to appeal a Court of Appeal ruling; consequently, the Court of Appeal's decision stands, having determined that the initial enforcement challenge was subject only to appeal, not cassation, and that the municipal authority's claim for local taxes was valid despite the debtor's argument that the debts were time-barred. The dispute involved a contested execution of tax enforcement measures initiated by a municipal tax authority against a debtor, where the lower court had initially cancelled the enforcement, a result reversed by the appellate court. The decisive legal basis was the principle that the *contestație în anulare* is an extraordinary remedy reserved for specific procedural grounds under Article 503 of the Code of Civil Procedure, which the appellant failed to invoke as their submissions merely recited the litigation history without establishing a legal flaw in the reasoning of the final decision.

Legislator headnote

AI generated

art. 718 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 din C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din C. proc. civ, art. 503 din C. proc. civ, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ; Extraordinary appeal inadmissible for failure to invoke specific procedural flaws under Art. 503 CPC instead of challenging tax enforcement merits: The dispute involved a contested execution of tax enforcement measures initiated by a municipal tax authority against a debtor, where the lower court had initially cancelled the enforcement, a result reversed by the appellate court. The decisive legal basis was the principle that the *contestație în anulare* is an extraordinary remedy reserved for specific procedural grounds under Article 503 of the Code of Civil Procedure, which the appellant failed to invoke as their submissions merely recited the litigation history without establishing a legal flaw in the reasoning of the final decision.

Keywords

AI generated
tax debts validity of debt enforcement standing to appeal tax procedure statute of limitations article of civil procedure

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 503 din C. proc. civ.

The provision establishing the exclusive and limited grounds for an extraordinary appeal, which the court applied to determine that the appellant's arguments did not meet the statutory requirements for admissibility.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, la data de 21.05.2015, sub nr. x/2015, contestatorul A. a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu Primăria Sector 5 - Direcţia de Impozite şi Taxe Locale.

La data de 23.05.2016, contestatorul a depus o precizare a cererii, solicitând anularea executării silite ce face obiectul Dosarului de executare nr. x/18.02.2014 ca fiind începută pentru debite prescrise şi pentru o creanţă incertă, anularea tuturor actelor emise în Dosarul de executare nr. x/18.02.2014, a popririi asupra contului bancar şi întoarcerea executării silite pentru suma de 115 RON, poprită în mod nelegal.

Prin Sentinţa civilă nr. 56/09.01.2017, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a admis contestaţia la executare şi a dispus anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 74034/2014 al intimatei şi întoarcerea executării silite cu privire la sumele executate.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel intimata Primăria Sector 5 - Direcţia de Impozite şi Taxe Locale.

Prin Decizia civilă nr. 409A din 02.02.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul declarat în cauză şi a schimbat, în parte, sentinţa civilă atacată, în sensul că a admis, în parte, contestaţia la executare, a anulat somaţia nr. 238884/18.02.2015 şi actele de executare emise în Dosarul nr. x/2015 pentru suma de 4252 RON, constatând că debitul datorat este în cuantum de 10.773 RON. A respins, ca nefondată, cererea de întoarcere a executării silite.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul A..

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 485R din 10 octombrie 2018, a respins, ca inadmisibil, recursul.

În motivarea soluţiei, a reţinut că, în baza art. 718 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea pronunţată cu privire la contestaţia la executare poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor date în temeiul art. 712 alin. (4) şi 715 alin. (4), care pot fi atacate în condiţiile dreptului comun.

Cum contestaţia formulată în cauză nu se încadrează în excepţiile prevăzute de textul enunţat, a constatat inadmisibilitatea recursului, fiind avut în vedere şi principiul legalităţii căii de atac consacrat de dispoziţiile art. 457 din C. proc. civ.

Împotriva acestei ultime decizii, contestatorul A. a formulat o cale de atac intitulată "apel’’, cerere care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 15 noiembrie 2018.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin Decizia nr. 211 din 31 ianuarie 2019, a respins, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată " apel" formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 485R din 10 octombrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Împotriva acestei ultime decizii, contestatorul A. a declarat contestaţie în anulare, ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 5 martie 2019.

În motivare, contestatorul a prezentat istoricul litigiului şi a susţinut că Judecătoria sectorului 5 Bucureşti i-a anulat toate debitele restante, astfel încât, în mod nelegal, în prezenta cauză, s-a constatat că intimata poate să îl urmărească pentru creanţe care subzistă în sarcina sa.

Prin rezoluţia din data de 18 martie 2019, s-a dispus comunicarea contestaţiei în anulare şi s-a fixat termen pentru soluţionarea acesteia la 18 aprilie 2019.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, ca inadmisibilă, şi, dacă se va trece peste această excepţie, respingerea, ca nefondată.

Analizând excepţia de inadmisibilitate a contestaţiei în anulare, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:

Se reţine că prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres şi limitativ stabilite prin dispoziţiile art. 503 din C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) din C. proc. civ. hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata, iar dispoziţiile alin. (2) prevăd cazurile în care hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare.

Dispoziţiile anterior menţionate impun condiţiile de admisibilitate ale contestaţiei în anulare, atât cu privire la hotărârea ce poate face obiectul acestei căi de atac de retractare, cât şi cu privire la motivele ce pot fi valorificate prin introducerea acesteia şi care sunt indisolubil legate de considerentele deciziei atacate.

Prin urmare, o hotărâre definitivă poate fi atacată pe calea contestaţiei în anulare în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (1) pentru valorificarea unor nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.

În speţă, contestatorul a atacat o hotărâre definitivă, Decizia nr. 211 din 31 ianuarie 2019 a instanţei supreme, dar în motivarea căii de atac acesta s-a rezumat la a detalia istoricul litigiului, fără a dezvolta critici care să poată fi încadrate în vreunul din motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de expozeul dezvoltat de contestator cu titlu de motive ale căii extraordinare de atac, se constată că susţinerile nu pot fi încadrate în niciunul din motivele contestaţiei în anulare prevăzute de textul legal anterior menţionat, astfel că, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 211 din 31 ianuarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2019.

GGC - OB