Inadmissibility of cassation appeal against final appellate decision in restitution case under Law No. 10/2001

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea formulată la 22 februarie 2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Primarul Comunei Suseni şi B., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea parţială a dispoziţiei nr. x din 1 februarie 2017, emisă de Primarul Comunei Suseni, şi restituirea în natură doar reclamantului a imobilului teren în suprafaţă de 10.950 mp situat în intravilanul comunei Suseni, teren identificat în raportul de expertiză C..

În drept au fost invocate prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Argeş

Prin Sentinţa civilă nr. 208 din 31 mai 2017, Tribunalul Argeş, secţia civilă a respins excepţiile privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Primarul Comunei Suseni şi B.; a anulat, în parte, Dispoziţia nr. x/2017, emisă de Primarul Comunei Suseni, în sensul înlăturării numitei B., menţinând în rest dispoziţia.

Împotriva sentinţei au formulat recurs pârâţii B. şi Primarul Comunei Suseni.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti

Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin încheierea din 15 ianuarie 2018, a procedat la recalificarea căii de atac în cauză ca fiind apel.

Prin Decizia civilă nr. 1439 din 19 martie 2019, aceeaşi instanţă a admis apelul declarat în cauză şi a schimbat sentinţa, în sensul că a respins acţiunea.

4. Calea de atac formulată în cauză

Această din urmă hotărâre a fost atacată pe calea recursului de către reclamantul A.. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor conform dovezilor de comunicare de la dosar recurs.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata B. a formulat punct de vedere la raport, arătând că decizia atacată nu este supusă recursului, în raport de considerentele exprimate de magistratul asistent raportor în raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

II.Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul formulat, Înalta Curte îl va respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost conturat de reclamant, instanţa reţine incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora "Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel. ’’

Prevederile legii speciale trebuie coroborate cu dispoziţiile tranzitorii ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 20 mai 2012, care dispun:, (1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială foloseşte o altă expresie similară.’’

Rezultă, din cele ce preced, că hotărârea tribunalului prin care a fost soluţionată acţiunea reclamantului în aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, este supusă numai căii de atac a apelului.

În conformitate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În aplicarea acestor prevederi, Decizia civilă nr. 1439 din 19 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, atacată în prezenta cauză, este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi supusă cenzurii pe calea recursului.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie reţinând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

În consecinţă, pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1439 din 19 martie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1439 din 19 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.

GGC - MM