Pension work classification appeal cassated and remanded for failure to obtain defendant consent to plaintiff’s abandonment

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul A. a solicitat instantei ca, în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. Bucureşti şi S.C. C. S.A., să constate că activitatea desfăşurată de acesta în perioada 22 mai 1990 - 1 aprilie 2001 se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100% şi să dispună obligarea pârâtei S.C. C. S.A. la eliberarea unei adeverinţe în acest sens, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Prin Sentinţa civilă nr. 461 din 27 februarie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor S.C. B. S.A. şi S.C. C. S.A.. A fost respinsă excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocate de pârâta S.C. Transelectrica S.A. în întâmpinare. A fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. Transelectrica Bucureşti şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea faţă de aceasta. A fost respinsă acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.A. şi SC. C. S.A..

Această hotărâre a fost atacată cu apel de către reclamantul A..

Prin registratura instanţei a fost depusă, la data de 20 iunie 2018, o cerere prin care reclamantul a arătat instanţei că înţelege să renunţe la judecata cauzei, anexând şi declaraţia notarială de renunţare.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin Decizia nr. 1796 din 21 iunie 2018 a admis apelul reclamantului. A dispus anularea sentinţei primei instanţe şi a luat act de renunţare la judecata acţiunii.

4. Calea de atac formulată în cauză

Această ultimă decizie a fost atacată cu recurs de către pârâta B. S.A..

În dezvoltarea motivelor de nelegalitate, recurenta a invocat încălcarea prevederilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare."

A arătat că, potrivit informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată, apelul a avut un singur termen, la 21 iunie 2018, când instanţa nu a acordat pârâtei un termen pentru a-şi exprima poziţia faţă de cererea de renunţare a reclamantului.

A mai susţinut partea că nu a fost prezentă la termenul când s-a judecat cauza şi că nu i s-a comunicat în scris cererea reclamantului, deşi aceasta a fost formulată la 20 iunie 2018.

Considerând că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea pricinii spre rejudecare instanţei de apel pentru a respinge cererea de renunţare la judecată.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 3 octombrie 2019 completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de pârâta S.C. B. S.A. împotriva Deciziei nr. 1796 din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 21 noiembrie 2019.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica SA", a formulat întâmpinare, invocând excepţia nulităţii recursului din mai multe perspective: lipsa menţiunilor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul; lipsa dovezii calităţii de reprezentant al reprezentantului legal al recurentei pârâte - lipsa extrasului din registrul public în care este menţionată împuternicirea reprezentanţilor persoanelor juridice de drept privat. A fost ridicată şi excepţia lipsei de interes în formularea recursului.

Intimata C. S.A., prin întâmpinarea depusă, a susţinut inadmisibilitatea căii de atac, pe motiv că decizia recurată a fost pronunţată într-un litigiul de muncă.

Recurenta a depus răspuns la cele două întâmpinări, prin care a combătut punctual excepţiile invocate, precum şi apărările intimaţilor.

Completul de filtru a respins toate excepţiile invocate, motivarea regăsindu-se în cadrul încheierii de admitere în principiu din 3 octombrie 2019.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul formulat de pârâta S.C. B. S.A., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ., "casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... 5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii."

Astfel cum s-a reţinut şi prin raportul de admisibilitate în principiu a recursului, criticile conturate de recurentă prin memoriul de recurs vizează pronunţarea deciziei cu nesocotirea normelor de drept procesual referitoare la condiţiile în care se poate lua act de renunţare la judecata cauzei în calea de atac, fiind susceptibile de încadrare în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Totodată, s-a argumentat că prin aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., instanţa de apel a produs pârâtei un prejudiciu ce nu poate fi îndreptat decât prin anularea hotărârii şi rejudecarea apelului.

Înalta Curte notează că dispoziţiile art. 406 C. proc. civ. reglementează condiţiile în care poate opera renunţarea reclamantului la judecată, aceasta reprezentând un act procesual de dispoziţie al părţii în cauză.

Alin. (4) al acestui articol stipulează: "Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare", iar potrivit alin. (5), Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză".

Astfel, dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea este condiţionată de acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va amâna judecata pentru ca acesta să-şi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. În acest caz, indiferent după cum are sau nu termen în cunoştinţă, pârâtul va fi înştiinţat în legătură cu cererea reclamantului, pentru a se pronunţa asupra renunţării. Numai în aceste condiţii, lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare.

În considerentele Deciziei nr. 1796/2018, instanţa a reţinut că, în raport de manifestarea de voinţă a reclamantului şi de lipsa de răspuns a intimatei S.C. B. S.A., care se interpretează drept un acord tacit la renunţare la judecată, în temeiul prevederilor art. 406 C. proc. civ., se impune a se lua act de renunţarea la judecata acţiunii. Drept consecinţă, a fost admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei primei instanţe, care a fost anulată în conformitate cu dispoziţiile art. 406 alin. (5) C. proc. civ.

Din parcurgerea actelor dosarului, Înalta Curte reţine că, la 20 iunie 2018, după exercitarea căii de atac a apelului împotriva Sentinţei civile nr. 461 din 27 februarie 2018 a Tribunalului Dolj şi după depunerea întâmpinărilor de către intimatele C. S.A., Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. şi B. S.A., apelantul reclamant A. a formulat cerere de renunţare la judecata acţiunii pendinte, cerere ce nu a fost comunicată intimatelor pârâte. Acesta nu a depus o cerere de renunţare la soluţionarea căii de atac a apelului.

Ca atare, instanţa constată că, în condiţiile art. 406 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., cu referire la art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru a se lua act în mod legal de renunţarea la judecarea cererii de chemare în judecată, este necesar a se obţine acordul părţilor adverse, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.

În situaţia de faţă, întrucât această manifestare de voinţă a intervenit după termenul la care părţile au fost citate, instanţa de apel era obligată, în lipsa de la dezbateri a părţilor intimate, să acorde un termen acestora pentru a-şi putea exprima punctul de vedere cu privire la renunţare, conform art. 406 alin. (4) teza a II-a C. proc. civ.. Numai în lipsa unui răspuns până la termenul acordat, curtea de apel putea aprecia asupra existenţei unui acord tacit faţă de poziţia procesuală formulată de apelantul reclamant. Or, în speţă, intimatele pârâte nu au fost înştiinţate în legătură cu cererea reclamantului, pentru a se pronunţa asupra renunţării, instanţa dând eficienţă dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. chiar la primul termen de judecată, fără a da posibilitatea acestor părţi să formuleze un punct de vedere la cererea de renunţare.

Drept consecinţă, Înalta Curte constată că, în mod nelegal, instanţa de apel, cu încălcarea principiului contradictorialităţii ce guvernează procesul civil, dar şi a dispoziţiilor art. 406 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., a luat act de renunţarea apelantului reclamant la judecata acţiunii.

Având în vedere argumentele expuse, pentru a înlătura vătămarea produsă recurentei pârâte, conform art. 496 alin. (1) şi (2) şi art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat împotriva Deciziei nr. 1796 din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, cu respectarea condiţiilor impuse de prevederile art. 406 C. proc. civ., asupra cererii de renunţare la judecata acţiunii introductive de instanţă, formulată de apelantul reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta S.C. B. S.A. împotriva Deciziei nr. 1796 din 21 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la instanţa de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2019.

GGC - MM