Civil damages claim by counter-insurgent for discontinued allowance invalidated for lack of valid cassation grounds

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 15 aprilie 2019, pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 56/R/2019 din 20 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 8 mai 2019 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.

Prin recursul formulat, neîncadrat în drept, reclamantul a arătat că din anul 2012 nu se mai plăteşte indemnizaţia pentru luptătorii remarcaţi, discriminatoriu în raport de celelalte categorii de revoluţionari, fiindu-i afectată sănătatea, motiv pentru care solicită daune morale în acest sens.

Prin întâmpinarea formulată la data de 2 iulie 2019, intimatul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în cauza de faţă, recursul nu cuprinde niciun motiv concret, cu atât mai mult motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în cazurile limitativ prevăzute de lege, ci prezintă doar o reiterare a unor aspecte de fapt invocate prin cererea introductivă, inclusiv invocarea unora noi; pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La 8 iulie 2019, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea pârâtului, solicitând admiterea căii de atac.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate, recursul este declarat în termen legal, este scutit de la plata taxei judiciare de timbru şi îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. de asemenea, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte criticile formulate de recurentul-reclamant, astfel cum au fost dezvoltate, acestea nu pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aspect de natură a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Totodată, s-a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi a încadrării criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., reţinându-se că intimatul B. a invocat, prin întâmpinare, excepţia nulităţii recursului din perspectiva neîncadrării criticilor în niciunul din motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

Părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul B., prin întâmpinare, şi reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin Decizia civilă nr. 56/R/2019 din 20 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 513 din 9 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj, pe care a păstrat-o în întregime, reţinându-se că simpla invocare a unui prejudiciu nu este suficientă pentru a se face dovada că reclamantul a suferit un prejudiciu, iar certificatul de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989 nu face dovada îndeplinirii cerinţelor necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale, aşa cum sunt enunţate de art. 1357 C. civ.

Prin motivele de recurs, recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Cluj, ci s-a limitat să învedereze că stresul acumulat ca urmare a deciziei pârâtului de a nu mai plăti indemnizaţia pentru luptătorii remarcaţi i-a cauzat probleme de sănătate.

Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză nu numai că nu este încadrat în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., dar nici nu conţine critici care să poată fi încadrate în textul legal menţionat.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 56/R/2019 din data de 20 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 56/R/2019 din data de 20 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2019.

GGC - CL