Peremption of appeal due to six-month inactivity despite medical hospitalization suspension

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 21 februarie 2019 sub nr. x/2019/a1* pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, petentul A. a formulat recurs împotriva încheierii din 20 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi b) şi art. 26 din O.U.G. nr. 80/2013, şi a fost admisă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

În susţinerea recursului, petentul a arătat că, deşi Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în cauze similare, în cauza de faţă trebuie analizată starea de fapt raportat la noul context procesual.

Cererea de recurs întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 299 - 304 pct. 7, 8 şi 9 din vechiul C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a suspendat judecata recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 20 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reţinând că, la apelul nominal, au lipsit părţile, iar niciuna dintre acestea nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.

Prin rezoluţia emisă la data de 14 octombrie 2019, Înalta Curte, din oficiu, a stabilit termen de judecată la data de 12 noiembrie 2019, în vederea discutării perimării recursului declarat de petentul A.

Ulterior, la data de 18.10.2019, a fost depusă cererea recurentului de repunere pe rol.

Petentul a formulat şi cerere de repunere în termen, la data de 12 noiembrie 2019, prin care a învederat că a fost internat în spital în perioada 7 - 21 august 2019, motiv pentru care nu a putut formula această cerere mai devreme. Cererii astfel transmise de către petent au fost ataşate copii de pe citaţii emise în mai multe dosare, adeverinţă medicală eliberată de Dr. B. la data de 05.11.2019, adeverinţă medicală eliberată de Dr. C. la data de 07.06.2019, bilet de ieşire din spitalul Dr. D. din Covasna, care atestă spitalizarea petentului în perioada 07.08.2019 - 21.08.2019, precum şi un bilet de ecocardiografie emis la data de 14.08.2019 de aceeaşi instituţie sanitară.

Analizând cererile depuse de recurent ulterior stabilirii termenului de discutare a incidentului perimării, precum şi excepţia perimării cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Premergător analizării incidentului procedural al perimării, se impune a se constata că susţinerea recurentului potrivit căreia cauza trebuie judecată potrivit dispoziţiilor vechiul C. proc. civ. nu poate fi primită, dosarul în cadrul căruia a fost exercitat recursul pendinte fiind iniţial înregistrat pe rolul instanţelor la data de 27 noiembrie 2014, ulterior datei de 15 februarie 2013, când a intrat în vigoare Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. Raportat la această dată a înregistrării, cauzei îi sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, în conformitate cu prevederile art. 24 din acest act normativ.

Astfel, văzând data iniţială a înregistrării dosarului în sistemul informatic Ecris, astfel cum aceasta reiese din referatul grefierului învestit cu repartizarea aleatorie aflat la dosar, prezenta pricină urmează a fi analizată prin raportare la dispoziţiile noului C. proc. civ.

Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, 26 martie 2019, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care niciuna din părţi nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depăşeşte termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Cât priveşte cererea de repunere pe rol şi cea de repunere în termen astfel cum a fost motivată de recurent, Înalta Curte constată că nu justifică o concluzie în sensul inexistenţei unei stări de pasivitate manifestate pe durata unei perioade de peste 6 luni, respectiv probele ataşate acestei ultime cereri nu reliefează existenţa unei stări de imposibilitate a recurentului în a efectua acte procedurale utile reluării judecăţii o perioadă îndelungată.

Potrivit art. 418 alin. (3) C. proc. civ., perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată în a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate.

Raportat la prevederile legale antemenţionate, termenul de perimare de 6 luni a început să curgă de la data de 26 martie 2019, când a fost pronunţată încheierea de suspendare, şi doar perioada de 15 zile, din intervalul 07.08.2019 - 21.08.2019, când petentul a fost spitalizat, constituie o cauză de suspendare a perimării în sensul art. 418 alin. (3) C. proc. civ.

Însă, chiar şi acordând eficienţă acestei suspendări, se constată că termenul de perimare s-a împlinit la data de 10 octombrie 2019, înainte de data depunerii cererii de repunere pe rol.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că petentul nu a făcut dovada imposibilităţii formulării de acte de procedură în perioada 10 octombrie 2019 (data împlinirii termenului de perimare) şi 18 octombrie 2019 (când acesta a formulat cererea de repunere a cauzei pe rol), astfel că cererile privind repunerea pe rol şi repunerea în termen nu sunt de natură a conduce la respingerea incidentului perimării.

Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părţii, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimat recursul cu a cărui soluţionare a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 20 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2019.

GGC - NN