Jurisdictional conflict in forced real estate execution: territorial competence of enforcement court when debtor is domiciled abroad under Art. 651(1) CPC

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, la 04.06.2019, B.E.J. A. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite imobiliare asupra imobilului situat în mun. Oradea, str. x, jud. Bihor, în baza titlurilor executorii reprezentate de contractul de ipotecă autentificat sub nr. x din data de 25.08.2006 de către BNP B. şi contractul de ipotecă autentificat sub nr. x din data de 10.09.2007 de către BNP C., la solicitarea creditoarei D. S.A., împotriva debitoarei E.

Prin Încheierea civilă nr. 7213/7 iunie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Oradea.

În motivare, instanţa a reţinut că, la 31.05.2019, creditoarea D. a înregistrat pe rolul BEJ A. cerere de urmărire silită imobiliară asupra imobilului situat în Oradea, str. x, aflat în proprietatea garanţilor ipotecari E. şi F., în temeiul titlurilor executorii Contract de ipotecă autentificat sub nr. x/25.08.2006 şi Contract de ipotecă autentificat sub nr. x/10.09.2007, pentru recuperarea sumei de 174.738,82 euro + 500 RON, la care se adaugă dobânzi şi costuri.

Conform înscrisurilor de la dosar - Contractele de credit nr. x/25.08.2006 şi y/07.09.2007, banca a acordat creditul debitorului F. În cadrul contractelor de credit, numita E. are calitatea de garant.

Domiciliul debitorului principal F. se află în Oradea, jud. Bihor, al garantului ipotecar E. în Viena, Austria, iar potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali."

În raport de prevederile art. 664 C. proc. civ., instanţa a reţinut că prin cererea înaintată executorului judecătoresc, creditoarea a solicitat demararea executării silite împotriva ambilor debitori: F. şi E., coproprietari asupra imobilului. Prin urmare, dând eficienţă prevederilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu art. 112 alin. (1) din acelaşi cod, s-a stabilit că revine Judecătoriei Oradea competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite.

La rândul său, Judecătoria Oradea, prin Încheierea civilă nr. 4132/1 iulie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

În motivare, s-a reţinut că limitele învestirii sunt date prin cererea executorului judecătoresc adresată instanţei de judecată, acesta solicitând executarea silită imobiliară asupra bunului imobil situat în Oradea, str. x jud. Bihor, împotriva debitoarei E., cu domiciliul în Viena, str. x, nr. 16/5/2, Austria.

În consecinţă, domiciliul debitoarei neaflându-se în ţară, sunt incidente prevederile art. 651 alin. (1) teza a II-a, instanţa de executare fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul creditorului. Având în vedere că sediul social al creditoarei D. S.A. este situat în municipiul Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, instanţa de executare este Judecătoria Cluj-Napoca.

Din punctul de vedere al stabilirii competenţei teritoriale a instanţei de executare, nu prezintă nicio relevanţă faptul că debitoarea E. s-a obligat cu titlu principal sau accesoriu, cât timp cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare este formulată numai împotriva acestei debitoare.

Din analiza cererii de urmărire silită formulată de către creditoare nu reiese că s-ar fi solicitat demararea executării silite împotriva a doi debitori, şi anume F. şi E. O asemenea interpretare ar extinde în mod nepermis cadrul procesual.

De asemenea, s-a mai considerat că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ., instanţa neputând reţine că ar fi fost învestită să se pronunţe asupra unei cereri vizând mai mulţi pârâţi, printre care şi pârâţi obligaţi cu titlu accesoriu, iar competenţa de soluţionare s-ar stabili doar prin raportare la debitorul principal.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa soluţionării cererii de încuviinţare a executării silite revine Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru considerentele ce succed:

Prin cererea formulată de Bej A., la 4 iunie 2019, s-a solicitat încuviinţarea executării silite asupra imobilului situat în Oradea, judeţ Bihor, împotriva debitoarei E., cu domiciliul în Viena, str. x, nr. 16/5/2, Austria.

Prevederile art. 666 alin. (1) C. proc. civ. arată că în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Rezultă, aşadar, că actul de învestire al instanţei îl reprezintă cererea executorului judecătoresc care s-a îndreptat numai împotriva debitoarei E. Pentru determinarea competenţei teritoriale, nu are importanţă faptul că debitoarea s-a obligat cu titlu principal sau accesoriu, de vreme ce solicitarea de încuviinţare a executării o vizează numai pe aceasta.

Ţinând seama că domiciliul debitoarei nu se află în ţară, în speţă devin aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. teza a doua, ce reglementează instanţa de executare "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. "Prin urmare, cum sediul creditoarei D. se află în Cluj-Napoca, str. x, revine Judecătoriei Cluj-Napoca competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 noiembrie 2019.

GGC - NN